This Is Me

Astenia de primavara

2010-02-24T12:31:00.000-08:00

De mult nu am mai trecut prin astfel de stari... simt ca e nevoie de o schimbare in viata mea dar mi-e greu sa ma apuc de curatenie. Am strans in mine o groaza de sentimente urate.... care nu isi au locul in inimioara mea. Nu sunt eu asta, eu sunt cea care radiaza de fericire, care rade care se bucura. Nu pot sa ma simt conforabil cand nu sunt naturala in starile astea. Incerc sa nu ma gandesc, sa-mi ocup timpul cu altele... dar am momente in care cedez... in care ma simt dezamagita, in care nu pot sa uit ca nu sunt multumita cu multe lucruri pe care pur si simplu nu am curajul sa le schimb. Bine am avut o zi plina... o zi inceputa prost... care m-a facut sa ma gandesc mult la ce inseamna viata. La toate lucrurile pe care mi le-am dorit in viata si care le-am pierdut pe drum din comoditate. cred ca imi caut o comediuta usoara si ma bag in pat... poate daca trec zilele imi va veni optimismul buna dispozitie si motivatia.... Poate! Oricum simt ca totul in viata are un rost! si incep sa cred ca toate se intampla cu un motiv. Oare?

O melodie

2010-01-04T11:25:00.000-08:00

Nu sunt mare fan Stefan Banica, chiar daca am fost la concertul lui anul asta. Intr-adevar omul face super atmosfera. Insa printre alte cateva melodii care imi ajung la inimioara (vezi Ani de liceu) cea de mai jos imi place super mult. Si o ascult mereu cu o deosebita placere.

To Do List 2010

2009-12-23T01:42:00.000-08:00

De azi vine vacanta! E scurta si incarcata, dar vreau neaparat sa-mi fac timp pentru lista de lucruri pe care vreau sa le fac la anul. 2009 a fost un am mult inferior lui 2008.. nici nu se putea altfel... au fost pre multe lucruri frumoase intr-un singur an ca sa vina un alt an sa-l egaleze. Sincer in afar de faptul ca mi-am luat permis nu am realizat nimic anul asta... aaa am scapat de invatat:))
Vreau sa invat o lectie din ultimele chestii care s-au intmplat in viata mea si sa-mi stabilesc bine anumite lucruri. UN vreau sa ma invat intr-un cerc vicios din care sa nu mai ies. Cum vorbeam zilele astea cu o prietena, am o singura viata nu se stie cat de lunga si vreau sa am cat mai multe lucruri de care sa ma mandresc. Una din ele sunt bineinteles prietenii mei. Dar vreau sa fie mai multe.. si anul asta "m-am odihnit" in multe domenii din viata mea. E timpul pentru ceva schimbari. O sa am o lista lunga, si voi avea nevoie de prioritizari si mai ales voi avea nevoie de prieteni sa ma sutina. Dar stiu ca vor fi acolo, chiar daca nu vor intelege tot ce e in capul meu... Nici eu nu stiu pana la urma ce este in capul meu. E timpul pentru ordine asta e clar. Dar cel mai important e timpul pentru a invata ca trecutul trebuie lasat sa fie trecut si sa mergem mai departe, catre experiente noi. Am invatat de 1000 de ori ca nu e ok sa traiesti din amintiri, dar tot nu ma obisnuiesc.

Vine Craciunuul

2009-12-15T04:57:00.001-08:00

trece timpul...

2009-11-27T02:11:00.000-08:00

Acum un an imi vedeam un vis realizat.... Eram intr-un loc minunat si invatam sa ma bucur de ce e in jurul meu... Acum toate astea au trecut, am ramas cu multe amintii frumoase, ale unui oras superb si ale unui prieten care mi-a schimbat putin felul de a vedea viata. Ca de obicei taote in viata au un curs frumos stabilit. Lucruri frumoase, lucruri mai triste.. si mereu roata se intoarce... Altfel nu am avea puterea de a trece peste greutati. Din fericire pentru mine am avut si atunci si acum prietenii langa mine... si totul e mai frumos...

Mi-e dor de Paris, de trezitul cu cafea si croissante in timp ce ne uitam pe harta sa vedem ce mai vizitam... Mi-e dor de hoinaritul aiurea prin magazine si pe strazi... Si nu in ultimul rand de energia pe care o aveam....

Maine plec in excursie pana la munte... Inca nu ma incumet sa conduc eu... atunci as fi si mai incantata, dar am chef sa ma relaxez... sa uit o zi de tot... Si sa revin sper eu cu bateriile incarcate pentru ce urmeaza.. pana atunci mai visam putin la Paris....

No Comment

2009-11-20T00:29:00.000-08:00

nu mai e nimic de zis in fata unui asemenea diagnostic! Decat ca tinem toti pumnii sa fie oky!

http://robertvlase.wordpress.com/

Omenire incotro?

2009-11-05T04:11:00.000-08:00

Sunt lucruri care in filme se pot intampla. Putem afla orice si ne putem induiosa, putem sa fim impresionati, ne intristam la sfarsitul filmului, dar apoi viata noastra merge mai departe. Insa, in viata reala nu este la fel de emotionat, nu e nimic normal sa auzi ca diversi oameni din jurul tau au boli cu sanse minime de vindecare. Nu e nimic frumos in faptul ca boala lui, aparent incurabila, a stagnat pentru moment. Nu ar trebui sa auzim de copii, care in timp ce altii, se joaca, si incearca sa se sutraga de la lectiile zilnice(marele chin al copilariei tuturor) au boli groanznice. Mi se pare, trist, mi se pare ingrozitor, mi se pare nedrept.

Maxima Zilei

2009-10-29T07:01:00.001-07:00

Din punct de vedere aerodinamic, bondarul nu ar trebui sa poata sa zboare. Dar bondarul nu stie asta si zboara in continuare.

Incertitudini

2009-10-23T11:13:00.000-07:00

Simt din nou ca nu stiu incotro sa o iau. M-e dor sa astrept cu nerabdare ceva. Ma simt exact ca si cand nu reusesc sa realizez nimic. Nu gasesc multumire in nimic si mi-e ingrozitor de dor de atitudinea optimista. Mie dor sa ma bucur de orice si sa nu dau importanta lucrurilor nasoale care mi se intampla. Asta este viata, si stiu ca oameni nu pot fi perfecti, si nu pot fi mereu pe aceasi lungime de unda cu mine. Stiu ca mereu vor exista lucruri care ma dor la cei din jurul meu, si ca 90% din ele sunt neintentionate(poate procentul este cam mare, dar nu vreau sa cred ca poate fi altul). Vreau sa trec peste aceste lururi ca si cand nu ar exista si sa-mi vad de mine. Dar am momente cand nu pot. Si nu imi place de mine. Nu sunt eu asta. poate un we plin ma va ajuta sa-mi umplu bateriile. Sau poate nu!

Pentru iubitorii de Animale

2009-10-12T00:05:00.000-07:00

Tocmai am aflat ca prietenul Care avea pet-ul si cabinetul si care il promovens intesns pe mess cand nu uit sa-mi pun statusul si-a tras si site. Foarte dragut!
Asa ca daca aveti nevoie de un sfat de la niste doctori foarte implicati, sau aveti un animalut care are neoie de ingrijire sau hrana nu ezitati sa-i vizitati. Eu ma simt ca acasa La PET STUFF si sunt convinsa ca oricine alcineva se simte la fel.

O noua pasiune

2009-09-29T01:01:00.000-07:00

A incepu sa-mi placa sa ma uit la tenis. Incep sa inteleg regulile. motivul?

Happy Happy Day

2009-09-23T23:46:00.000-07:00

Reteta unei zile frumoase a devenit pentru mine un drum pana la birou cu masinuta si neaparat cu Gold FM... chiar daca uneori vreai sa demonstrez ca pot sa ajung repede acasa... dimineata nu ma plang niciodata de aglomeratie.... mereu sunt melodii dragute... care ma binedispuns si uit de toti idiotii din trafic.

New Road

2009-08-30T04:22:00.001-07:00

Gata, a trecut si sarbatoarea celor 25 de ani... acum avem alte lucruri care sa le trecem pe to do list pana la 26 de ani. MI-era dor de melodia asta.. rau:)

Visand la lucruri frumoase

2009-08-26T06:07:00.000-07:00

http:

Back in bussiness

2009-08-13T03:05:00.000-07:00

Nu am mai scris de mult... nu pentru ca nu am mai avut timp... asta e doar un pretext. Adevaratul motiv este ca mi-am pierdut elanul si incapatnarea de a fi optimista. Si nu am vrut sa scriu lucruri triste Nu stiu cand, nu stiu de ce, dar simt ca am devenit o uracioasa. Si bineinteles ca daca eu sunt uracioasa si cei din jurul meu se vor comporta la fel... si am simtit asta pe pielea mea si e urat. E urat sa vezi cum lucrurile care pana mai ieri iti faceau placere azi le faci pentru ca trebuie. Stiu am trecut de la o stare de fericire extrema la una in care sunt ok si atat... si e urat, dar acum realizez ca nu e o solutie. Ca daca te amarasti singur pentru problemele care apar, nu-ti aduci nici un real beneficiu, insa iti creezi un mare defavor. Pana la urma lucruri urate se intampla in viata fiecaruia si indiferent cine suntem avem momente in care suferim, in care traim lucruri care ne dor...

Uneori amintirile momentelor frumoase, imi dau energie, alteori uit sa-mi amintesc. Oricum orice ar fi, sunt o persoana norocoasa, pentru ca am in jurul meu oameni care se preocupa mult de soarta mea, si de fericirea mea. Si micile lor reprosuri, nu numai ca ma fac sa ma gandesc de 2 ori la greselile pe care le-am facut sau as fi putut sa le fac altfel, dar imi umplus sufletul de energie pozitiva.

Vreau sa incerc sa redevin eu cea vesela mereu, vreau sa nu uit ca micile bucurii ale vietii ne fac existenta mai usoara, mai frumoasa...

marketing direct.. o joaca:)

2009-04-30T07:29:00.000-07:00

Vorba aia mai nou toata lumea se pricepe sa faca marketing ce mare filozofie... Nu mia stiu de cand am intrat eu in baza de date a Malboro, eu fumatoare inraita :))

Oricum dimineata primesc mesaj ca ma asteapta astazi la nu stiu ce petrecere in drumul spre mare. Ma gandesc uite ce tare, ce dragut... iar acum primesc SMS din nou cu : Ne cerem scuze pentru mesajul anterior dar Malboro va asteapta maine.....

Bravoooooo!!!!

Stele cazatoare

2009-04-28T13:01:00.000-07:00

Sunt oameni in viata noastra cu care ni se interseacteaza drumurile o perioada din viata, dar care isi lasa amprenta pentru totdeauna. Este greu de inteles cat de important este fiecare persoana din viata noastra, si mai ales, cat de mult ne influenteaza viata in bine sau in rau. Insa in momentul cand cineva dispare din peisajul cotidian ne dam seama cat de important era pentru noi sa fie acolo, sa iti impartaseasca un zambet, o vorba buna, sa-si faca griji daca esti sau nu bine. Din pacate asa este viata si oamenii extraordinari nu pot fi intodeauna in preajma ta. In mod cert iti vor ramane intodeauna prieteni, dar isi vor vedea in continuare de existenta lor. Da, intradevar acesti oameni minunati pe care ii cunosti intr-o anumita perioada a vietii, chiar daca nu vei vorbi in fiecare zi cu ei, in momentul cand ii vei revedea va fi ca si cum ieri v-ati despartit. Vor exista mereu lucruri de povestit, sentimente de impartasit si timpul nu isi va spune niciodata cuvantul in aceste relatii.

Nu va putea pentru ca exista prietenii adevarate care nu se lasa doborate de nimic si pentru care anumite gesturi conteaza mai multe decat mii de averi.

Azi, vorbeam cu cineva drag mie si ii spuneam ca poate sunt prea copil sa inteleg multe lucruri, ca inca mai cred intr-o lume minunata lipsita de rautati, lipsita de oameni care uita scopul principal al vieti. Si acum stau si ma gandesc ca in momentul in care nu iti ajung degetele de la o mana sa enumeri persoanele minunate care ti-au influentat viata, nu ai cum sa nu visezi la o lume minunata... sau sa "crezi in mos craciun"

De asta iubesc atat de mult copiii, de asta daca as avea timp si bani, as face o gradinita de copii numai ai mei, pentru ca inocenta si puritatea lor nu mai poate fi inlocuita de nimic, mai ales pentru ca sunt atat de putini adulti care accepta ca nu e o rusine in anumite situatii sa gandim ca un copil. Poate asta este cel mai minunat lucru pe care il avem la indemana, copii si inocenta lor. Poate ar treebui sa-i lasam in pace sa nu-i mai invatam sa fie rai, egoisti si invidiosi pentru ca nu le facem nici un bine.. din contra ne facem un defavor noua.

Scriu aceste randuri pentru ca am simtit odata in plus cum e sa pierzi rutina unor lucruri care poate fara sa stii iti aduceau putina mai multa lumina in viata... si nu sunt trista, pentru ca stiu ca nu poti pierde decat lucrurile care te resemnezi ca s-au dus... Iar eu nu vreau sa fac asta.

Multumesc!

Jocuri de cuvinte

2009-04-22T07:59:00.000-07:00

Cum ne jucam cu interpretarea unor fapte dupa cum ni se par noua fara sa cerem explicatii, pentru ca avem noi senzatia ca stim mai bine si ne suparam, consumam energie, ne reorientam. Analizam situati, luam decizii si la sfarsit intrebam .... si aflam ca de fapt era vorba de cu totul alceva... Cati dintre noi nu am trecut de atatea ori printr-o situatie asemanatoare sa fie si nu am procedat la fel! Da probleme sunt si apar la tot pasul dar unele le creem singuri pentru a ne complica viata inutil. De ce?

Povestea Unui Vis

2009-04-19T11:46:00.001-07:00

Uneori ne place sa traim in vise. Ne simtim bine acolo, ne simtim bine in povestile pe care le crosetam in jurul nostru si uitam ca realitatea este alta... ar fi superb sa putem opri timpul in loc si sa lasam povestea sa se repete la nesfarsit. Sa stam o eternitate in bratele cuiva drag si sa primim in zare un apus de soare linistit dupa o zi agitata... Sa traim intr-o lume de basm cu jocuri, cu personaje de basm, cu printese sau simpli muritori dintr-un oras aglomerat... Ar fi frumos sa simtim ca suntem cel putin centrul universului pentru cineva foarte drag, sa dansam pe strazi, sa putem sta intinsi pe iarba si visa la lucruri pe care le traim fix atunci....

Stiu este total incoerent dar este visul meu, este ceva ce a fost la limita dintre vis si realitate... din pacate, nu mai pot face ca in adolescenta cand inchideam ochii si mai stateam in pat cu speranta ca voi continua sa visez.. si daca voi visa mult poate se va transforma in realitate. DIn pacate acum trebuie sa ma trezesc si sa continui doar cu amintirea unui vis frumos.

E deja raspoimaine

2009-04-09T10:01:00.000-07:00

Si am fost m-am intors.. dar inca nu am reusit sa-mi revin complet. Inca nu imi gasesc cuvintele sa descriu cum e sa-traiesti cateva zile intr-un vis pe care nu l-ai visat inca. Un vis care se construieste in fata ochilor tai, care te face sa te simti implinit, realizat, care iti arata ca reprezinti ceva. Poate, sau de fapt sigur toti avem momente in viata cand uitam care ne sunt prioritatile, cand de teama sa nu ne aratam noua insine ca ne dor anumite lucruri uitam sa mai traim si mai grav uitam sa mai simtim. Uitam ca suntem oameni, ca avem si noi locul nostru, ca replici minore ne pot face sa ne infloreasca sufletul de bucurie.

Poate nu suntem intodeauna langa jumatatea noastra, poate oamenii din jurul nostru nu sunt perfecti, poate prietenii mai au si alte prioritati decat noi, poate nu suntem "le centre de l'Universe", dar cu toate astea trebuie sa avem secunda noastra in care sa simtim ca atunci in clipa aceea toate visele pot fi reale.

Poate omul de langa tine nu va fi intoadeauna acolo, dar daca ai stiut sa pretuiesti fiecare secunda cat ai stat cu el, o sa ai un sirag de amintiri placute care iti vor insenina diminetile in care soarele nu va rasari. Pana la urma fericirea nu este ceva complex. Este un lung sirag de momente frumoase, pline de caldura sufleteasca.

Pentru mine nu a fost cea mai lunga vacanta, nu a fost vacanta in care am experimentat multe lucruri, dar a fost vacanta care m-a pus o data in plus pe ganduri. Mi-a dat una dupa ceafa si mi-a aratat ca am o singura viata si trebuie sa o traiesc. Si poate a fost prima oara dupa mult timp, cand am simtit ca dragostea nu se cerseste... nu suntem caini sa ne guduram pe langa persoana pe care o iubim ca sa ne arunce o mangaiere... suntem oameni si meritam sa ni se raspunda la afectiune cu afectiune...

Poate exagerez... poate le vad prea optimist pe toate.... dar cred ca de asta aveam cea mai mare nevoie.

Doar mâine nu-i pomâine

2009-04-01T12:58:00.000-07:00

Si plec... si ma intorc la marea mea iubire Parisul:P. Am nevoie de aceasta relaxare ca de aer. Sper sa imi incarc bateriile chiar daca e voba de doar 3 zile... Trebuie sa ma intorc fresh si cu chef de lucruri noi... Doar am promis!

Decizii

2009-03-29T05:35:00.000-07:00

Sunt momente in viata cand trebuie sa inveti sa treci de la o stare la alta. Cand lucrurile pe care le gandeai pana mai ieri s-au daramat, s-ai tranformat in fum si le-au luat locul alte. Trebuie sa invatam ca intr-o secunda se poate schimba toata viata noastra. Ca putem fi acum inocenti si puri si peste 5 minute total opusul. Nu sunt lucruri care ma bucura, nu sunt lucruri pe care mi le doresc, insa am invatat ca in viata ne lovin de ele, si fie ca vrem fie ca nu vrem si trebuie sa le acceptam.

Ceea ce am invatat bun din toate schimbarile, este ca cei care iti sunt cu adevarat prieteni iti vor fi aproape atunci cand iti este greu si ai nevoie de o vorba buna si un sprinjin. Ceilalti vor trece in categoria oameni care au trecut prin viata ta. Raspunsuri precum "am treaba, dar zi o ora si un loc si vin daca ai nevoie sa vorbim" nu pot decat sa ma faca sa ma simt fericita ca am reusit sa imi tin aproape astfel de oameni. Desi nu sunt o persoana perfecta, desi mai am multe de corectat la felul cum ma comprt si cum sunt eu, steaua mea norocoasa are grija de mine si ma ajuta sa am mereu in apropiere oameni minunati de la care am o groaza de lucruri de invatat. Pentru ca fiecare dintre noi are o multime de calitati.

Omenie, incotro?

2009-03-13T14:22:00.001-07:00

Azi, imi povestea o prietena care lucreaza intr-o mare clinica particulara, cum unui pacient bolnav de cancer, nu i s-a putut elibera un rezultat foarte important pentru el deoarece nu avea bani suficienti sa-l plateasca acum.

In fata acestor cazuri ramai uimit, nu vreau sda stiu cum s-a rezolvat cazul, imi doresc din tot sufletul sa se fi gasit o solutie de compromis, sa nu puna un om ale carui zile sunt numarate sa astreapte. Toate orele acelea de asteptare pentru acel om inseamna clipe pierdute in momentul in care ceasul Ticaie din ce in ce mai repede...

Nu stiu unde o sa ajungem avand in vedere ca uitam ca pana la urma suntem oameni, ca cel mai important lucru care ne difereataza mult este faptul ca avem sentimente si putem actiona in conformitate.

Asta este motivul pentru care am ajuns sa mi se pare extraordinar ca uni oameni au timp sa spuna... "Multumesc!"

gandesc in culori

2009-03-13T14:22:00.000-07:00

Aveam chef sa ascult niste muzica inainte de culcare si Winampul meu a selectat asta... poate stia el ceva... vroia sa imi aduca in memorie imagini de la munte, pline de liniste sufleteasca... o stare de relaxare, de calm si bucurie interioara... si dor de oameni super frumosi care mi-au marcat viata... poate trebuie sa mai imi fac timp sa-mi las mintea sa viseze....

Simt nevoia de un week-end linistit la munte... sa imi mai incarc bateriile.... dar probabil mai e destul pana atunci

Am scapaaat!

2009-03-04T12:42:00.000-08:00

Gata azi in mod oficial am scapat de invatat! Am disertat si desi am avut ceva emotii mi-a iesit si de data asta... "steluta mea" norocoasa si-a indeplinit misiunea. poate o sa imi fie candva dor momentan sunt foarte fericita ca am scapat! Asa ca multumesc cuiva drag pentru "Felecetari!", Acum le merit!

.....

2009-03-02T12:37:00.000-08:00

E prima data cand nu imi gasesc cuvintele... Azi am ramas in fata calculatorului privind la clipul de mai jos, si am simtit ca nu mai am ce spune. Ca unele lucruri sunt facute doar ca sa le simiti si nu sa le intelegi. Imi lipsesc atatea lucruri... dar poate le-am avut de atatea ori si totusi nu m-am simtit atat de implinita ca acum in anumite momente. Clar, in viata nu le putem avea pe toate, trebuie sa invatam sa ne alegem prioritatile... Poate e mai usor sa ai lucrurile pe care le iubesti alaturi de tine, dar uneori apreciezi mai mult lucrurile pe care le ai mai rar. La care ajungi greu, pentru care te chinui sa le obtii si pentru care trebuie sa faci eforturi.

Liniste ...

2009-02-28T11:31:00.000-08:00

Stiu ca nu am mai scris de mult, stiu ca nu am mai avut dispozitia necesara, si am avut foarte multe lucruri de pus la punct. Acum ma simt partial linistita. Diminineata m-am uitat la celebrul film : The Curios Case of Benjamin Button. A fost frumos, si a reusit sa ma faca sa-mi ramana gandul acolo... Sa mai imi pun semne de intrebare... oare as putea sa vreau mai mult de la mine? de la viata mea?

M-a impresionat mult pasajul de mai jos:

"Nu ştiu dacă mai contează, dar nu e niciodată prea târziu... ... sau în cazul meu, prea devreme să fii ceea ce vrei să fii. Nu există limită de timp, poţi începe când vrei tu. Te poţi schimba sau poţi rămâne la fel.Nu există reguli pentru aşa ceva, putem profita din plin sau putem pierde totul. Sper ca tu să profiţi din plin. Sper să vezi lucruri care să te surprindă. Sper să simţi lucruri pe care nu le-ai mai simţit niciodată. Sper să întâlneşti oameni cu un punct de vedere diferit. Sper să duci o viaţă de care să te mândreşti, si dacă nu, sper să ai puterea "... s-o iei de ala capăt."

Si daca nu era suficient... ma mai intreaba si cineva foarte important pentru mine, eu ce vreau de la viata.... si am tacut... si nu am putut sa-i raspund decat.. "je ne sait pas!".... probabil mai am nevoie de putina ordine....

Insemnari

2009-01-26T11:53:00.000-08:00

Este trist cand din neimplinirile unora invatam cate o lectie. Si este foarte greu sa povestesti cum ai realizat din tristetea altora cat de norocos esti. Imi povestea o prietena ca este faorte important sa inveti sa treci peste o depresie cu inima deschisa... dar pentru ca la vremea respectiva experiuenta mea de viata in acest domeniu nu era completa, am aprobat dar nu din toata inima. Acum ii multumesc enorm pentru ca datorita cuvintelor ei am reusit sa fac o paralela, si cand am vazut cele 2 situatii fata in fata am putut sa concluzionez o data in plus ca eu nu am o stea norocoasa ci mai multe.

Sunt un om norocos pentru ca desi datorita multo momente triste dinb viata mea, multor lucruri care poate intr-un anumit moment mi-au lipsit, am putut mereu sa sper ca vor veni si vremuri mai bune, am putut sa nu uit sa am incredere in oameni, si nu am uitat sa iubesc si sa ma las iubita. Intradevar este o solutie sa te ascuzi in spatele unor probleme de familie, unor deceptii in dragoste la varste fragede ;i sa spui eu nu pot sa mai fiu ca la inceput.... dar marea provocare pe care viata ne-o intinde este sa luptam pana la ultima batalie, pana cand toate armele s-au perimat, pana cand nu a mai ramas nici o cale neincercata... caci atunci ori vei avea tot timpul satifactia ca ai incercat sa faci tot posibilul ori vei castia razboiul cu viata... si te asteapta o perioada de fericire.. care nu poate fi inlocuita cu nimic altceva.

Cati diontre voi ati avut macar un moment in viata in care v-ati gandit daca as fi cu un pic mai fericit ca acum as muri... nu as putea suporta fizic atata fericire?? Cai dintre noi traiesc o viata gri care intradevar poate nu stiu cum e sa fie negru.... dar nu stiu nici cum e sa fie colorat... daca o sa ne protejam mereu inima sa nu sufere nu o sa aveam niciodata ocazia sa putem sa o vedem fericita la maximum..... Este decizia fiecaruia cum vrea sa-si traiasca viata, dar ca un om care am trait si fericire extrema si tristete extrema si momente gri in viata mea ... singurele pe care le regret sunt cele gri.... pentru ca totusi cele triste m-au facut sa le pretuiesc pe cele feriocite mai mult.

Este exact ce am zis poate de attea alte ori... Nu astepta de la ceilalti sa-ti spuna multumesc, pentru ca in momentul in care vei gasi acel om care va stii sa iti multumeasca si o sa o faca involuntar si mai ales din suflet o sa fii fericit.

Multumesc celor cateva (sunt destul de multe daca stau sa ma gandesc) persoane foarte apropiate care mi-au umplut inima de sentimente frumoase!

L'amour, source d'énergie

2009-01-10T05:06:00.000-08:00

Dragostea este un sentiment care ne umple mereu sufletul de bucurie. Este acel ceva care ne readuce zambetul pe buze cand suntem tristi, care ne face sa zambim cand vedem diverse lucruri pe strada, care ne face sa uitam de problemele de zi de zi.

Este genial cand ajungi sa tii foarte mult la o persoana. E genial cand simiti sentimentul ala de siguranta si liniste alaturi de cineva. E genial sa te simti total relaxat in bratele cuiva.

Nu se se poate explica in cuvinte cum este sa vorbesti cu acel cineva, sa devii dintr-odata serios si sa zica "si eu", "si eu"... sa-i spui ca-ti lipseste enorm si el sa-ti zica.... exact asta vroiam sa-ti spun si eu... E minunat! Este sursa care imi da energie pentru orice! Si ii multumesc din suflet ca exista!

Merci beaucoup!

Une jolie conte du Paris

2009-01-07T06:12:00.000-08:00

Mersi a quelqu'un qui m'a rancontre la plus belle histoire de Paris. Voila la cause pourquoi j'aime cette ville:

Paris se marie. Il est habillé en blanc. Se marie avec le ciel, qui est habillé lui avec les nuages. Et c'est le soleil qui les marie. C'est le soleil qui est le pretre. Je l'ai vu lui aussi. J'ai vu le ciel avec ses habille en nuage, heureux, en attendant Paris devant le pretre.
La maintenant je viens de comprendre quelque chose. Quand il fait gris dans Paris c'est pas qu'il est triste, c'est le ciel qui protege sa femme avec ses bras faits de nuage. Elle la protege du soleil, elle l'aime telement dans sa robe si belle, sa robe blanche, elle la protege du soleil, du pretre, lui, il veut se marier d'elle, il veut qu'elle le rejoind, ou qu'il la rejoind, qu'ils se rejoignent. Mais, il a peur pour elle du pretre. Ainsi, leur mariage est toujours en attente. Ils demeurent eternelement dans le moment qui precedent l'acte du mariage, dans le plus beau moment du mariage, dans le meilleur moment de leurs vie. C'est l'histoire de Paris, du ciel et de leurs robes, de leur mariage.

C'est tres sensible ça...... et c'est la plus belle histoire que j'ai vu.

Primi Pasi in 2009

2008-12-29T07:00:00.000-08:00

Am pasit in sfarsit in noul an. Dupa toate momentele minutate din ultimele 24 de ore cred ca mi-am incarcat bateriile cu energie cat pentru tot anul. Cred ca dupa un an super frumos plin de chestii minunate aveam nevoie de putina liniste chiar daca este vorba de 1 minut in care am facut liniste sa auzim natura sau de privit cerul plin de stele in linistea noptii si realizat ca esti mult prea mic pentro o lume asa de mare, pentru mine a fost suficvient pentru a-mi umple sufletul de bucurie.

Inca nu mi-am setat rezolutiile pentru anul asta, pentru ca nu reusesc sa procesez ceea ce mi se intampla. Poate cel mai important lucru care trebuie sa mi-l propun de la acest an, e sa nu uit niciodata ca sunt "une fille magnifique" si sa am asta in minte indiferent de ceea ce mi se intampla.

Merci!:*

Liniste in suflet

2008-12-28T05:54:00.000-08:00

A trecut si Craciunul, care a fost pe departe cel mai frumos CRaciun din ulktimii ani. M-am incapatanat anul asta sa-mi fac toate mofturile. Mi-am facut brad asa cum imi place mie doar rosu si galben, l-am impodobit pe 24 seara cu mama, pe ritmuri de colinde, mai mult sau mai putin romanesti:P. Am petrecut seara de ajun acasa. In ziua de Craciun i-am invitat pe bunici la noi. M-am simtit super bine in familie, mai ales ca asta mi-am dorit cel mai mult. Le-am impartit la toti cadourile, si m-am umplut de bucurie cand am vazut satisfactia de pe chipul lor.

Seara bineinteles ca am petrecut-o asa cum am creat deja un obicei iesind cu prietenii din liceu alaturi de care ma simt intotdeauna foarte bine, si am ajuns pana la urma in Club... era nevoie de putina agitatie dupa atata liniste.

Acum, ca au trecut si toate astea, ma simt linistita, implinita, mai ales ca mi s-au aranjat toate lucrurile si nu mai am lucruri pe care simt ca le las neterminate in anul asta. Poate... doar o urma de trisete ca nu am inchiat diverse lucruri cu zambetul pe buze asa cum m-am obisnuit. Am o mica emotie pentru zilele care vor urma. Sper sa fie la fel cum au fost toate celelalte pentru ca vreau sa termin acest an fericita, total opius de felul cum l-am inceput:P....

Craciun Fericit!

2008-12-24T12:58:00.000-08:00

La multi ani tuturor si un craciun fericit alaturi de cei dragi! Este foarte important zilele astea sa fim alaturi de cei pe care ii iubim, de cei care ii apreciem si care ne fac fericiti. Este momentul in care trebuie sa ne adunam impreuna si sa uitam toate lucrurile mai putin frumoase si sa ne simtim bine indiferent de situatie..

Craciun Fericit! Joyeux Noel! Feliz Navidad! Happy Christmas!

O noua rascruce

2008-12-23T12:10:00.000-08:00

Din pacate, am fost nevoita sa dau zilele alea in care topaiam intr-un picior de fericire pe unele in care imi storc creieri sa iau decizia corecta. E greu sa alegi, e greu sa ma tin de promisiunea de a pune pret doar pe ce imi face mie bine, chiar daca ii face pe ceilalti sa sufere.

Probabil aveam nevoie de un pic de realitate in viata mea. Aveam nevoia sa mai revin cu picioarele pe pamant... dar nu ma simt in stare sa aleg o singura directie... Ma simt obosita si mi-e foarte greu sa imi fac ordine in viata.... Am nevoie de toate stelutele mele norocoase sa trec peste toate lucrurile care ma intristeaza in aceste momente.... Stie cineva un loc unde pot fi doar eu si cu mine, sa pot regasesc finta pe care am pierdut-o intre timp?

Carols

2008-12-23T11:46:00.001-08:00

A venit vremea in care oriude te duci auzi colinde! Te face sa te simti altfel, iti aduce bucurie in suflet!

Cred ca asta este unul dintre Cantecele de craciun de care m-am indragostit... Din pacate nu gasesc varianta de pe coloana Sonora a Reindeer Games....

Xmas is Comming

2008-12-22T09:22:00.001-08:00

Se aproprie Craciunul! Desi azi a foat mai mult o zi de primavara decat de iarna ... mirosul de brad, de scortisoara, de frig noaptea... ma face sa simt ca se aproprie Craciunul.

L'amour

2008-12-15T14:03:00.001-08:00

"Un ami m'a dit : la distance est pour l'amour comme le vent pour le feu, il attise les grands, et étteint les petits"

Multumesc

2008-12-14T13:36:00.001-08:00

Multumesc tuturor persoanelor care mi-au dorit binele de-a lungul timpului.

Multumesc tuturor celor care au facut cate ceva sa fiu fericita.

Le multumesc celor care au luptat pentru a-mi deschide ochi. Multumesc celor care m-au ascultat mereu cand am avut ceva pe suflet, multumesc ca ati fost mereu alaturi de mine, sau chiar multumesc ca nu ati fost alatyuri de mine. Si asta m-a invatat cate ceva.

Multumesc acelei persoane care mi-a urat candva de curand sa fiu fericita(probabil a facut-o din suflet pentru ca i s-a indeplinit).

Va multumesc tuturor celor care faceti parte din viata mea, pentru ca intr-un fel sau altul m-ati influentat si am invatat cate ceva de la fiecare.

Nu stiu daca starea asta de bine va dura mult, poate maine o sa ma trezesc mai putin bine dispusa, cine nu stie ca fericirea erste scurta si trecatoare, dar stiu ca mereu vor fi importante momentele in care am fost fericita, pentru ca ele imi fac viata frumoasa.

(nu am casticat nici un Oscar=))) pur si simplu am inteles ca viata este frumoasa datorita tuturor celor din jurul meu in primul rand si in al doilea rand pentru ca eu vreau sa o vad asa)

Un peu melancolique

2008-12-14T10:24:00.000-08:00

Frica

2008-12-11T14:42:00.001-08:00

Stau uneori si ma intreb de ce sunt uneori asa de salbatica si de speriata. De ce nu mai stiu sa strig in gura mare sunt fericita, de ce nu am curaj sa cred ca merit sa fie asa.... Stiu ca sunt lucruri care m-au marcat profund, stiu ca sunt secrete pe care trebuie sa le tin si uneori asta ma doare. Dar gata viata aia s-a incheiat. Acum incep noi capitole din viata mea... oare o sa pot sa fiu altfel?

Sper sa vina repede si motivul meu de bucurie si sa ma vad asa cumn mi-a dorit cineva drag.... FERICITA!

Acum am nevoie de voi stelutele mele norocoase... adunati-va faceti front comun si complotati pentru binele meu.... stiu ca se poate:)))

Paris - Un Reve Devenu Realite

2008-12-08T10:56:00.000-08:00

Dupa ce aproape un an de zile am facut planuri de plecare la Paris, planuri care mult timp cel putin pentru mine au parut doar un vis frumos... ne-am vazut intr-un final cu Biletele cumparate si intr-un final in aeroport. Pentru mine era prima plecare in afara tarii de capul meu, fara vreo persoana matura care sa aiba grija de mine. Eram doar noi 3 si muult chef de distractie. Eu am inceput sa rad de pe drumul din aeroport, cand am ajuns acolo am inceput sa mutam tigarile dintr-un bagaj in altul ... de ne-a stiut tot aeroportul ca facem contrabanda... Si intr-un final am ajuns in avion.... acolo ne-am pus pe baut vin... ei mai mult ca eu dupa jumatate de sticluta eram muult prea bine dispusa.

Am ajuns pe Chales de Gaulle unde la vama nu aveam decat un singur gand sa ne vina bagajele... si cand coboram pe scarile rulante o vad pe ilinca alergand... mi-a veniit bagajuuul... Din fericire dupa al ei urmau si ale nostre.. asa ca ne-am indreptat repede spre iesire. Acolo pe noi deja ne astepta cineva la aeroport.. pe Alex nu... si l-am carat dupa noi pana in parcarea subterana desi trebuia sa se intalneasca cu cineva sus... ma rog dupa vre-o 20 de minute a reusit sa plece si el din aeroport.... Genial Aeroportul.... apropo.... Si asa incepe excursia noastra la Paris...

A doua zi aveam sa-l cunosc pe iubitul meu... un pic agitat dar extraordinar.. un francez de 3 ani si jumatate, care ma cucerit dupa primul "Merci!".

Ziua am petrecut-o prin magazine si intr-un tur cu masina al Parisului... pe Ploaie .... inca nu realizam unde eram... Seara am mers in cartierul latin... Am vazut Notre Dame... am iesit la un bar cu 5 studenti sau fosti studenti la psihologie si cu o persoana cu meserie neidentificata..... ulterior am aflat ca era "programmeur". Dupe ce am baut si am mancat... era momentul pentru o plimbare... ilinca a zis "Place de Bastille" si i-a venit si ei cheful de plimbat... si asa usor, usor eu razand in continuu... plimbandu-ne pe Rue des Mauvais Garcons:)) si razand de baieti am ajuns si la vechiul apartament al ilincai fostul ei ... "chez moi".

Ziua urmatoare a fost extraordinara. A fost un soare superb afara, am fost la Louvru, am ras in Jardin des Tuilleries, ne-am odihnit pe bancute si ne-am uitat la rate.... Am admirat La Tour Eiffel din Place de la Concorde, ne-am plimbat pe malul Senei, ne-am odihnit pe Pont des Artes, Apoi am facut poze pe Pont Neuf, Am cantat cu Alex Marseillaise apoi Sur le pont D'Avignon.... Si doar eu din cand in cand Petit Papa Noel=))) Am ajuns iar in Cartierul Latin... Iar la Notre Dame, de data asta am intrat si am stat. Ne-am odihnit intai in parculetul din spate, apoi in biserica unde a fost o experienta minunata. Pentru a urca in turm trebuia sa mai stam vreo 45 de minute la coada si nu am mai stat ca eram deja inghetati. Am luat-o inapoi Spre Rue de Rivoli.... unde ca sa nu il plictisim pe Alex nu am intrat decat in 2 sau 3 magazine:)), cu o regula bine stabilita... timpul este scurt... intai ce nu gasim la noi...=))

Seara eram rupti de oboseala si desi planificasem o bauta in camin nu am mai fost in stare sa iesim din casa. Am stat la masa cu toti ne-am jucat cu iubitul meu si ne-am pregatit pentru o noua zi in care din pacate aveam sa fim doar noi 2.

A doua zi ne-am indreptat catre Montmartre, Sacre Coeur si Moulin Rouge. La Sacre Coeur pe treptele din fata bisericii era cineva care canta Belle (Din Opera Notre Dame De Paris) la vioara. A fost momentul cam am simtit un fior rece pe spate si am inceput sa realizez unde sunt. Atunci pentru prima data am simtit ca sunt treaza ca nu este doar un vis, ca ma cuiprinde maretia acestui oras si se infunda pana in cele mai adanci colturi ale sufletului meu. Am intrat in biserica pentru un nou moment de liniste, un moment in care am simtit ca sunt atat de mica... si ca mai sunt atatea de facut...

Dupa oaza de liniste am luat-o pe stradute in cautare de prostiute pentru prieteni si ne-am oprit la o cafenea. Era o cafenea a unei familii de Indienii unde am baut cea mai buna cafe latte pe care o bausem pana atunci in Franta. Si bineinteles ca ne-am rasfatat cu un creme brulle extraordinar.

Dupa ce ne-am incalzit, am decis ca e vremea sa ne indreptam spre Moulin Rouge. Am trecut pe langa toate sex-shopurile de acolo (ca de, abia ne intorceam de la biserica:)) ) si am gasit zeci de motive de ras. La Moulin Rouge ne punem sa facem poze... desi era in renovare... Si ilinca ca sa prinda acel unghi perfect... se aseaza in mijlocul strazi in fata unui Hyunday Civic si se chinuie sa faca poze .. eu ma tot chinuiam sa-i zic ca treaca din strada ca ii da verde si o face poster... ea nimic.... intr-un final se prinde... timp in care si eu si soferul radeam deja de ceva timp. Ne-am mai fatait un pic pe acolo dupa care ne-am intors acasa ca inghetasem de tot.

Seara aveam programata intalnire cu baietii la Opera sa facem cateva poze si sa iesim la o bauta prin zona.... dar ei s-au sucit si s-au dus sa vada si Alex Sacre Coeur.... Asa ca am ramas noi doua... am fost in La Fayette, am gasit un Starbuks... mi-am facut moftul cu a doua cafea super buna pe ziua aia... si back home sa dormim ca deja numai aveam energie pentru nimic. Mai ales ca trebuia sa fim odihnite ca a doua zi aveam programata vizita la Turn.

Si A venit si Ziua in care trebuia sa ne intalnim ca intre fete, noi si Turnul(La Tour en francais). Din pacate scumpul nostru prieten a plecat de acasa cu telefonul descarcat, s-au la descarcat pe drum vorbind prea mul la el. Si bineinteles ca desi am mers toti pe acelasi drum.... nu ne-am intalnit. Asa ca a fost o alta zi intre fete. Aveam emotii deoarece eram deja de 4 zile in Paris si nu vazusem Turnul.... punctul de intalnire era Place de la Concorde... am trecut pe acolo, ne-am fatait vreo 40 de minute, in speranta ca poate, poate apare si Fat Frumos al nostru... dupa care am luat-o usor spre Turn. Am trecut pe Pont Alexandre III, am vazut Domul Invalizilor(nu l-am vizitat, pentru ca vrem sa avem ce face si data viitoare cand venim la Paris) Apoi am luat-o usor pe stradute. Nu am vrut sa ajungem direct la turn, am luat-o prin invaluire si am ajuns intai in parcul din spatele turnului pe urma am ajuns in parcul dintre Turn si Scoala Militara si dupa vreo 60-70 de poze cand cu aparatul cand cu telefonul... ne ducem repejor sa ne postam la coada. Ca de, eu m-am dus setata ca vreau in Turn. Am zis ca nu vreau in Louvru, nu vreau nicaieri, dar la urcatul in turn nu renunt. Si am avut mare noroc ca in 40 de minute am fost sus la etajul 2 admirand Panorama. Si identificand tot ce vazusem pana atunci.

Disperarea dupa Cafe Late isi spune cuvantul si la barul din Turn gasesc si cafea (super buna de altfel) si du Tarte au pommes pe care am impartit-o cu un porumbel fara un piciorus. Am mai admirat putin privelistea si ne-am asezat la coada, intre un grup de americani si unul de chinezi. Clar experienta multiculturala:))). Eu bineinteles ca era sa fac baie la doua domnisoare din jurul meu cu cafea... pentru ca Ilinca nu se potolea si ma facea mereu sa rad. Ajungem intr-un final sus. Am uitat sa precizez ca vremea a fost superbaaa, nu tu vant si un soare de nu am apucat sa simtim frigul. De acolo deja era alceva. Vedeai fiecare cladire importanta din Paris. De acolo mi-am dat seama cat de mari sunt cladirile din La Defense (pe care nu am apucat sa o vad.... dar data viitoare stiu sigur ca voi ajunge acolo:P). Acolo m-am simtit a nu stiu cata oara fooarte mica. Sentimentele pe care le simti in acele momente sunt imposibil de descris in cuvinte. Trebuie traite.

Ne-am reintors jos, cu putina tristete dar si un pic de nerabdare ca deja cand am ajuns noi iar la 2 s-a lasat rece... si dupa ce am mai cumparat niste turnulete si am mai facut 20 de poze ne-am indreptat sa mancam ceva si sa ne incalzim. Gasim un restaurant dragut, intram si vine un chelner fooarte dragut care ne intreaba unde vrem sa stam "ici, ici, ici .... la bas?" La care eu "labas!" si ma duc spre singura masa la geam=)))))). Bineinteles ca Ilinca a avut motiv de ras pe tema asta mult timp.... Acolo am baut cel mai bun ceai de Iasmin si am mancat cel mai bun tiramisu ever.... si sincer nu imi venea sa mai plec.
Planul initial era sa ramanem la Trocadero sa vedem cand se aprinde turnul si luminitele. Dar cand am aflat ca se aprind abia la 6 si era abia 4, am schimbat planul. Maine seara revenim la 5.40 aici si asta seara bagam o plimbare pe Champs Elysee. Ne-am dus la Trocadero, am facut poze cu Turnul pe semi-zi si am plecat acasa la caldurica. Ne-am schimbat, am ciugulit un pic si am plecat iar. Ritualul acelasi poze, plimbare .... Magazineeee, shopiinggg..... Beaucoup de Bonheur.... poze la L'Arc du Triomphe.... si de retour chez nous.

A doua zi aveam planificat Bastille (popas de plans in fata usii:)))) ) si punct Final Rivoli.... cu magazine... si apoi la 6 Trocadero. Intr-un final am reusit sa ne reintregim echipa, am strabatut stradutele cu cluburi din Bastiliei, cu cafeaua de rigoare:)), si am luat-o in sus... am Trecut prin Place des Vosges, am trecut pe langa blocul unde a locuit Victor Hugo, am vazut Rue de Mauvais Garcons si ziua=))) era mai dragut noaptea:))). Am vrut sa vad si Centru Pompidou si ne-am reintors pe Rue de Rivoli fix la Hotel de Ville cu BHV si langa La Mairie. Apoi am dat iama in magazine. H&M, C&A, Etam.. regula era cum timpul este scurt sarim magazinele pe care le avem si noi acasa... si mai aveam oricum o runda de shopping programata pentru a doua zi. Ne asezam la MacDo(cum zic francezii... si ne dam seama ca am uitat sa lasam cheia acasa:))) si pleaca ilinca cu alex si ne dam intalnire la trocadero la 5:) Am mai dat o raita prin magazine, m-am oprit sa manac ceva si am plecat singurica cu metroul.... bineinteles ca am ajuns cu bine la destinatie(desi eram prima data singura cu metroul in Paris, dar din fericire nu schimbam decat o singura data:) ). Ajung acolo si era deja noapte Turnul luminat... albastru.... am stat pana la 6 fara 5 cand au aprins luminitele... Dupa care ne-am mai fatait pe acolo chiar daca eram toti inghetati, cu un ceai fierbinte, o tigare.... Era totusi prea frumos ca sa plecam. Trebuia sa ne mai intalnim cu niste prieteni la 7 acolo dar nu am mai rezistat si pe la 6.30 ne-am retras intr-un restaurant din aproiere. Si l-am asteptat pe prietenul la care statea Alex la o bere, un vin, un whisky.... fiecare dupa dorinte. Cat stateam acolo au venit suporterii unei echipe din Spania care erau putin galagiosi dar foarte potoliti.... Acolo am stabilit ca seara urmatoare fiind ultima in Paris trebuie sa BEM cum spune Alex! Asa ca party in Camin, chez Moha.

Dimineata aveam programata o vizita la Domnu Misu. Un roman stabilit de 20 de ani in Franta, un om extraordinar, care ne-a primit cu multa caldura in casa lui plina de animalute, o pisica(MITICA, care s-a indragostit de mine) 3 iepurasi pasarele si 2 papagali... Sper ca nu am ratat pe nimeni. Avand in vedere primirea atat de calduroasa, nu aveam cum sa nu ma simt ca acasa. Este un om extraordinar, modest, fala creatiunii cum se recomanda singur(si e spusa cu muulta modestie=)))) ) Desi am fost avertizata ca o sa mancam mult, nu m-am asteptat sa fim rasfatate atat de mult si la acest capitol. Pe langa toate specialitatile frantuzesti pe care le-am savurat am mancat cea mai buna inghetata de migdale facuta in casa ever ever... as mai fi cerut o portie dar faceam poc... abia mai puteam sa respir=))) Si a venit timpul sa plecam... desi ne simteam atat de bineee, dar aveam intalnire stabilita cu Alex la 5 la Arc... sa mai tragem o tura pe Champs Elysee ca vasusem eu un Pooh pe care vroiam sa mi-l iau... pe cel mai mic ca sa poata intra in bagajul deja neincapator:))).

Am revenit acasa, m-am schimbat m-am imbracat de petrecere si am plecat cu matusa si unchiul ilincai si cu iubitul meu=)) sa mncam o inghetata pe Champs Elysee, si am ratat masa pregatita de prietenul nostru:(.... lasa data viitoare poate ne lasi sa o pregatim noi... (poate vreodata o sa poata sa citeasca si el ce debitez eu aici=))) ) Si am ajuns la camin fix odata cu desertul:)) (Poate noi erram cireasa de pe tort=))).... Ne-am dat la povesti, am schimbat impresii, am fost iar depasita de discutii despre Oedip... (promit data viitoare cand mai ies cu atatia psihologi sa stiu si eu 3 lucruri importante despre acest om=)))). Si pe la 11 am intins-o la petrecere 6 oameni 2 sticle de vin una de suc si o punga de chips-uri?? (mai era ceva??) Ajungem acolo unde erau pe putin 50 de oameni...., dar stati ca o camera de Camin acolo nu e ca la noi in regie 1/1 loc la fix pentru un pat si o chiuveta=))) nooo... are 2 nivele cu bucatarie si o camera destul de mare jos si sus baie(inclusiv cu bideu) si camera unde sunt paturile.. camerele astea imense sunt doar de 2 persoane. Petrecerea a fost clar o experiente multiculturala vorba aia noi eram 6 oameni dintre care 4 romani, un marocan, si un turc si acolo erau oameni din toate colturile lumii... indieni, romani, turci, negrii, italience, o cehoaica.... fiecare vb in limba lui. Turcul nostru fooarte simpatic... din fericire student la Economia firmei sau ceva de genul asta.... fericit ca era cineva care nu era la psihologie:)) si nu vroia sub nici o forma sa vb franceza.... el vroia engleza... oricum nu stiu cand s-a facut 4 dimineata... pe urma orele pana la 7 cand am plecat din camin stiu cum au trecut:P. Si din pacate iar de retour chez nous pour la derniere fois:((( Am bagat un somn pana la 11, vre-o 3 ore de joaca cu Aronn prin casa, plimbare prin cartier si la 5 plecarea spre aeroport.... Cu ilinca pe fundal .... "Pierdem Clar avionul!"( care era la ora 7) din 5 in 5 minute. Sincer acum ii doresc sa fi avut dreptate.... si sa nu gasim nici bilete in urmatoarele 5-6 zile... ca abia ne invatasem cu viata fara griji si stres de acolo.

Cred ca ar mai fi enorm de multe de povestit... dar poate data viitoare in aprilie sau in mai.... in nici un caz in iunie.... o sa facem si mai multe:)) si povestim pe etape=))

C'est Vrai... C'est la Vie En .. Rose

2008-12-07T10:56:00.000-08:00

Timpul

2008-12-02T11:05:00.000-08:00

Gata s-a terminat si excursia la Paris, care chiar daca am asteptat-o atat a fost mai minunata decat ma asteptam, si acum asteptam sarbatorile de sfarsit de an. Desi ma umple de bucurie sa intru in magazine si sa aud cantecele de craciun, imi da si o stare de melancolie ca a mai trecut un an. Recunosc, anul asta a fost unul aproape perfect. Anul asta a fost acel an care mi-a facut un dus rece si mi-a aratat realiatatea. Sunt fericita ca am avut parte de atatea lucruri, ca am invatat o groaza de lucruri noi. Am cunoscut multi oameni extraordinari, frumosi si am inceput sa-mi trasform visele in realitate.

Incep sa-mi fac o lista pentru 2009 de lucruri de realizat, pentru ca stiu ca aceasta luna care a mai ramas va trece atat de repede incat nu o sa stiu ce sa-mi propun sa fac anul viitor.

1 Decembrie - Ziua Nationala

2008-12-01T02:17:00.001-08:00

Daca astazi sarbatorim cu totii ziua nationala nu pot sa nu ma gandesc ca acum 2 zile un prieten pe care l-am cunoscut la Paris, imi povestea cate de mult ii place lui Romania si mai ales romanii. Nu am putut sa nu raman impresionata, cand am ajuns in camera lui si am vazut atatea carti cu Romania, cu Bucovina, Moldova si diverse chesti tipice romanesti.

Ajungand cu discutia despre prieteni lui romani, m-a impresionat cand mi-a zis ca sunt printre putini oameni pe care ii considera prieteni adevarati. Ca simte ca prietenia lor este sincera si ca "il sent leur chaleur". Pana la urma avem si noi cu ce sa ne mandrim. Si ma bucur ca exista astfel de oameni si ma simt putin mandra cand aud astfel de lucruri.
Merci beucoup pour ces mots!

Retour a la maison

2008-11-30T14:21:00.001-08:00

Dupa o saptmana minunata petrecuta la Paris, am fost nevoiti sa ne intoarcem acasa. Din pacate nu am pierdut avionul asa cum se astepta Ilinca, asa ca aseara am pasit din nou pe meleagurile noastre. Intradevar Parisul este minunat. Are o magie a lui care te face sa te indragostesti de el pentru totdeauna.

Este minunat sa te trezesti in toate locurile acelea care se identifica cu Parisul. E frumos sa vezi cat de draguti sunt francezii, chiar daca unuii spun ca sunt doar de fatada. E placut sa simti ca la ei bunul simt este o regula pe care o respecta toti. Nu a fost ceva ce mi-a placut in mod special pentru ca fiecare coltisor de strada are magia lui.

Din fericire am plecat cu gandul ca ne vom intoarce in curand si imi doresc sa putem sa mai ajungem acolo.

Un alt lucru frumos a fost ca am avut ocazia sa cunosc destui tineri plecati in Paris la studii, care sunt extraordinari. Sunt prietenosi, sunt primitori si m-au impresionat foarte mult.

Initial am crezut ca o sa fie destul sa stam o saptamana acolo, dar se pare ca este un minim, minim sa poti sa apuci sa simti putin din magia acestui oras. Sunt o groaza de lucruri de povestit dar inca nu am apucat sa mi le ordonez nici eu in cap, probabil mai dureaza.

Paris

2008-11-22T04:40:00.000-08:00

Si a venit si ziua cea mare cu plecarea... Bagajul e facut... greu de facut selectia sa ca luam valiza cea mare, tototul e oarecum pregatit, asteptam sa se faca 6 sa plecam la aeroport. Primele impresii le-am primit, asteptam sa vedem luminitele de pe Champs Elysee.

Asteptam sa ne intoarcem cu muulte poze...

Ganduri

2008-11-20T00:12:00.000-08:00

Azi am primit un mail de la o prietena care m-a pus pe ganduri... nu ca as sta foarte mult sa analizez lucrurile din jurul meu, dar clar in multe situatii e bine sa traiesti intai si apoi sa gandesti... o sa fi clar mai fericit.

"Daca mi-as putea trai din nou viata, M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sapretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru ozi... As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o lassa se topeasca in camara.. As fi vorbit mai putin si as fi ascultat maimult... As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor sicanapeaua trebuie curatata. As fi mincat pop-corn in camera "buna" si numi-as mai fi facut atitea grijidin cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-ozi frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat sifixat. As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba. As fi plans siras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata. Dar, celmai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-asprivi cu adevarat...l-as trai... Nu m-as mai agita atit de mult pentrulucruri meschine si marunte...Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau maimult, n-ar trebui sa va intereseze cine ce face... In schimb, sa pretuimprietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc Sa ne gandim lalucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat... Si la ceea ce facem infiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile."

La Vie

2008-10-27T13:09:00.000-07:00

Uneori traind fiecare zi, uitam sa pretuim lucrurile pe care le avem, si oameni care sunt langa noi. Uitam ca nu suntem nemuritori, si ca nu suntem aici pentru totdeauna. Ne mai amintim din cand in cand, cand mai aflam ca s-a mai dus o persoana din viata noastra.

Da! Trebuie sa avem puterea de a trece peste toate aceste momente, sa ne pastram capul sus, si sa intlegem ca viata noastra merge mai departe... insa e greu sa intelegi ca Omul respectiv nu va mai fi niciodata langa tine, nu te te va mai strange niciodata in brate, nu-ti va mai spune niciodata o vorba frumoasa, nu iti va mai zambi sau nu te va mai face sa zambesti.

Chiar daca incet incet ne indepartam de anumiti oameni care au insemnat totul la un anumit moment in viata noastra, ne obsnuim sa-i stim acolo, sa putem sa le deschidem usa de cate ori vrem sa ii avem alaturi. Insa timpul ne invata ca mai devreme sau mai tarziu acesti oameni raman doar in inimile si in amintirea noastra.....

AMR 27

2008-10-25T04:46:00.001-07:00

Si vorba cuiva .... O sa avem poze facute de noi cu Tournul Eiffel...

Thinking....

2008-10-07T11:57:00.001-07:00

Am o groaza de ganduri ravasite prin minte. A vrea sa le pot lua pe toate si sa le pun una cate una frumos impachetate pe raftul lor. Dar imi este foarte greu. Ma gandesc acum la cat de usor se schimba oameni, la cat de repede trec de la o stare la alta, de la ce greu mai gasesti in ziua de astazi Oameni Minunati, de la cat de usor treci de la fericire la tristete. Ma gandeam astazi ca sunt un om norocos. Ca am un mare dar de a ma incapatana sa vad lucruriole frumoase, si de a le uita pe cele urate. imi dau seama ca este greu sa revii la realitate dupa ce ai vazut cum e in rai, dupa ce ai trait momente extrem de fericite, e monoton sa revii la o viata normala cu momente de mici bucurii si momente mai putin fericite. E greu dar e o revenire cu picioarele pe pamant, de care avem nevoie din cand in cand.

Sunt constient ca viata m-a invatat mult lucruri, insa sunt la fel de constienta ca nu am ajuns nici la jumatatea drumului, ca mai am atat de multe de invatat, dar si ca mai am ceva timp la dispozitie. Nu vreau sa mai traiesc asteptand sa se intample x sau y eveniment. Vreau sa ma bucur de fiecare zi, sa o traiesc asa cum simt eu pe moment.

Da! Am recunoscut mereu ca sunt dependenta de prieteni, dar viata mi-a aratat ca au fost de multe ori acolo. Incep sa inteleg ca nu vor putea fi mereu acolo, ca poate uneori si-ar dori dar au si ei o viata, dar stiu ca in 80% din cazuri au fost acolo. Si poate e mai important sa-ti sara in ajutor atunci cand nici nu mai ai puterea sa-l ceri, decat sa fie zi de zi langa tine. As vrea insa sa invat sa ma las ajutata, sa nu mi se mai para ca aoleu e prea mult daca faci si asta pentru mine, sa pot sa spun doar "Multumesc!". Pe de alta parte nu as vrea nici sa ma schimb, si asa cum ii spuneam unui prieten, nu vreau sa ajung sa cred ca mi se cuvine orice si sa uit sa apreciez lucrurile marunte pe care cei din jurul meu le fac pentru mine.

Nu pot sa judec pe nimeni pentru ca numai este alaturi de mine, pot insa sa le multumesc enorm oamenilor care vad dincolo de aparente si care ma considera o buna prietena. Si timpul mi-a demonstrat ca Oameni adevarati vor fi mereu langa mine, chiar daca nu zi de zi. Este foarte important insa sa invat sa nu imi pun toata increderea intr-o singura persoana, deoarece nimic nu este forever si nimeni nu este perfect.

Mai am putin din anul acesta care se anunta a fi unul din care sa invat multe si inca simt ca mai am multe lucruri pe lista de TO DO, insa cele mai importante au fost bifate. O sa incerc sa fac putina curatenie in mintea mea si poate o sa reusesc sa mai bifez cateva lucruri...

L'enfance

2008-10-07T11:57:00.000-07:00

Am innebunit dar ma simt ca un copil... si nu pot sa nu-mi amintesc cat de legata am fost de cantecele astea. Si cand imi aduc aminte ce lungi si complicate mi se pareau in clasa a 4 a. Pentru cate serbari am pregatit noi cantecele astea, cate repetitii, cata pasiune... si cat de mult pretuiam carnetelul in care imi scrisem toate avceste cantecele.

Je t'aime!

2008-10-07T11:32:00.000-07:00

Acum cateva zile un prieten foarte bun imi trimitea o melodie misto, zicandu-mi uite asculta-l pe francezul asta rrrarrait(dintodeuna am avut o sensibilitate pentru barbatii rrrraraiti, dar asta este o alta poveste). Melodia era geniala, o sa o sharuiesc cu voi candva insa francezul... asa cum ii ziceam si lui l-as asculta incontinuu... e genial. Acum am facut o pasiune pentru melodia asta din pacate nu pot sa o incarc aici... dar merita ascultata. Recunosc ca intotdeauna mi s-a parut ca limba franceza este foarte muzicala si frumoasa, insa omul asta m-a facut sa o iubesc din nou. Ar mai fi un motiv pentru care imi place limba asta... prima declaratie de dragoste mi-a fost facuta in mijlocului orei de franceza... in franceza bineinteles=)))).

No Comment

2008-10-05T12:07:00.000-07:00

Super melodie/Super versuri/Videoclipul NO COMMENT

Mercic mult ... pentru pont cui mi-a trimis-o:*

Retour a la realite

2008-09-30T01:54:00.000-07:00

A fost un week-end minunat pentru care voi fi vesnic recunoscatoare persoanelor care au facut intr-un fel sau altul posibila si mai usoara plecarea mea acolo.

Din pacate, se pare ca este o regula.... momentele frumoase trec atat de repede... si cele triste atat de greu... cred ca este o conspiratie undeva acolo.... Asa ca cele 4 zile petrecute pe Coasta de Azur au trecut de parca ar fi fost 5 minute. Oricum am ramas impresionata si marcata de relaxarea oamenilor care nu duc grija zilei de maine. De multe ori alergam atata dupa bani, incat uitam ca nu ei sunt cele mai importante lucruri din viata noastra... si ca fericirea nu sta in ei... Ca uneori poti fi foarte relaxat cand pierzi 15000 de euro... ca si cand ai pierde 50 de centi. Mi-a placut cam tot ce am vazut acolo si era normal sa imi placa deoarece ieseam prima data din tara.

Dupa muulte peripetii, iata-ma in sfarsit inapoi acasa, in varianta completa. A fost oricum mai mult decat ma asteptam. A fost superb. Iar pentru prima plecare din tara.. primul zbor cu avionul eu am fost extreeem de incantata... vorba cuiva... a " iesit copilul prima data din tara".

Inca sunt obosita, dupa toata aceasta excusie, si mintea mea este acolo... si sunt mega fericita ca am ocazia sa ma intorc in Franta foarte curand. A fost foarte frumos sa ajung pe acele locuri impreuna cu oameni din acelasi domeniu. A fost o experienta inedita, am cunoscut multi oameni noi si am simtit ca cel putin pentru moment sunt in locul potrivit si nu as vrea sa fac altceva. Ar fi multe de povestit, pe mama nu am reusit sa o las sa doarma in a doua seara de cand m-am intors... o trezeam mereu... mama mai stai ca mai am 3 zile de povestit.. 2 zile... si tot asa.

Magia excursiei a constat in plecarea care nu a fost deloc asa cum ne-am fi asteptat sa fie. Din pacate Zborul care trebuia sa ne duca pe toti cei 48 de oameni intai la Roma si apoi la a fost anulat, deoarece Alitalia nu a mai decolat deloc pe 25 septembrie de pe Otopeni si au trebuit rerutati toti oameni din grup... Ar fi fost prea putin distractiv sa ne impartim doar in 3 grupulete si sa ajungem la destinatie cel tarziu la 2.30 dupa amiaza. Asa ca au aparut probleme la softul Malevului (compania aeriana care trebuia sa ne duca pe cei mai multi la Budapesta de unde sa luam Alitalia si sa ne continuam ruta initiala... Escala la Roma si apoi la Nisa) asa ca grupul s-a mai impartit in 5-6 mini grupulete care au luat cu asalt toate marile aeroprturi ale Europei... da ne-am fi dorit noi o escala la New York, Sidney... sau alte destinatii d-astea dar ne-am ales doar cu Paris, Zurich, Frankfurt.... iar eu am fost fericita castigatoare a biletului cu escala la Madrid... Primul zbor....cel mai lung dintre toate... cu Tarom un ditamai avionul... jumatate gol... asa ca m-am mutat imediat dupa decolare la geam si m-am lipit de el...pacat ca nu puteam sa scot capul pe geam=)))))))). Asa ca am inspirat aerul Nisei abia pe la 6.30, dupa o aterizare la apus printre noi.... Si de atunci a inceput nebunia... Restaurante extraordinare, un hotel fooarte frumos, locuri minunate, oameni relaxati si fericiti.

Quelques photo

2008-09-29T03:01:00.000-07:00

Cannes

Monaco

Monte Carlo

Nisa

Voyage, Voayage

2008-09-24T00:50:00.000-07:00

Asta pentru ca oricum am declarat tomna asta, toamna dedicata Frantei.... Revin cu detalii dupa prima excursie....

Missing Katie

2008-09-10T12:21:00.001-07:00

Frica

2008-09-10T12:13:00.001-07:00

” Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau.”G. J. G. Marquez

Cred ca asta a fost unul din motto-urile mele in viata. Principalul. Si Sper sa pot sa duc pana la capat acest rol desi sunt zile in care obosesc, in care as vrea sa las zambetul la o parte si sa fiu trista.... dar simt ca mi-am asumat acest rol, ca mi-am propus sa infrunt viata cu optimism, si ca trebuie sa continui..... pana cand?

Paradoxul vremurilor noastre

2008-09-09T12:43:00.000-07:00

“Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem cladiri mai mari dar suflete mai mici; autostrazi mai largi dar minti mai inguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin; cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin. Avem case mai mari, dar familii mai mici. Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp; avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina dar mai putina sanatate. Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea nesabuit, radem prea putin, conducem prea repede, ne enervam prea tare, ne culcam prea tarziu, ne sculam prea obositi.Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar. Ne-am multiplicat averile dar ne-am redus valorile.Vorbim prea mult, IUBIM PREA RAR si URAM PREA DES. Am invatat cum sa ne castigam existenta dar nu cum sa ne facem o viata.Am adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pana la luna si inapoi dar avem probleme cand trebuei sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic dar nu si pe cel interior.Am facut lucruri mai mari dar nu mai bune. Am curata aerul dar am poluat solul.Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre. Scriem mai mult dar invatam mai putin.Planuim mai multe dar realizam mai putine. Am invatat sa ne grabim dar nu sa si asteptam.Am construit mai multe calculatoare: sa detinem mai multe inforamtii, sa produca mai multe copii ca niciodata dar comunicam din ce in ce mai putin. Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si a digestiei incete; oamenilor mari si caracterelor meschine, profiturilor rapide si RELATIILOR SUPERFICIALE. Acestea sunt vremurile in care avem doua venituri dar mai multe divorturi. Case mai frumoase dar camine destramte.Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, AVENTURI DE-O NOAPTE, corpuri supraponderale si pastile care iti induc orice stare de bucurie la liniste si moarte.Sunt niste vremuri in care sunt prea multe vitrine dar nimic in interior. Vremuri in care tehnologia iti poate aduce aceasta scrisoare si in care poti decide fie sa impartasesti acest punct de vedere fie sa stergi acest mesaj. Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite pentru ca nu vor fi langa tine o eternitate. Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului cate te venereaza, pentru ca acel copil va creste curand si va pleca de langa tine. Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine pentru ca acesta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic. Aminteste-ti sa spui “TE IUBESC” partenerului/ei si persoanelor pe care le indragesti, dar mai ales sa o spui cu inima.O sarutare si o imbratisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere.Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti acel moment pentru ca intr-o zi acea persoana nu va mai fi langa tine. Fa-ti timp SA IUBESTI, fa-ti timp SA VORBESTI, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai. Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati.” OCTAVIAN PALER

.....

2008-09-08T12:25:00.000-07:00

Azi am avut in cap o singura melodie:

A venit toamna

2008-09-05T06:03:00.000-07:00

Si odata cu ea s-au terminat visele de vacanta.... desi urmeaza sa se mai intampla multe lucruri frumoase pana la finele anului. Dar sentimjentul asta ca s-a termint vara, ca s-au dus zilele lungi, calduroase, parca iti mai taie din elan. Pentru mine a fost o vara super. Desi au mai fost si zile mai triste, desi s-au intamplat si lucruri mai putin frumoase.

Am stiut mereu sa pretuiesc lucrurile frumoase din viata vreau sa cred ca am avut din plin. Nu contest ca ar fi loc de mai bine. Mereu se poate mai bine si mereu trebuie sa tintim spre mai bine. Insa mereu am considerat ca viata este facuta din mici momente fericite care trebuiesc pretuite. Faptul ca de-a lungul vietii au fost momente triste, nu au facut decat sa ma faca sa invat sa le pretuiesc pe celelalte si mai mult. La inceputul verii imi propuneam sa ma distrez cat mai mult, poate nu m-am distrat la maximum, dar am trait o vara plina de momente frumoase, langa oameni frumosi. Am invatat multe lucruri, am invatat sa pretuiesc lucruri, si am invat ca inca mai pot spera ca se poate si mai bine.

Am trait un vis frumos, pe care nu imi permiteam sa-l creionez in mintea mea. Dar am inteles ca va trebui sa ma linistesc si sa-mi pun ordine in viata. Ca da visele sunt frumoase, ca imi dau energie, ca imi dau incredere in mine, ca ma fac mai puternica si mai tare, dar intr-un final am nevoie de lucruri concrecte. De fapte. Ca trebuie sa invat sa pun piciorul in prag si sa zic ca asta mi-e drumul in viata si eu pe aici vreau sa merg. Da am fost mereu o visatoare si o "romantica" (asa cum ar zice unii), insa nu pot sa las toata viata mea pe seama destinului... Da sunt nascuta sub o stea norocoasa, mai ales pentru toate aceste persoane minunate care ma inconjoara, dar trebuie sa-mi ghidez si eu viata spre mult mai bine.

Oricum le multumesc din tot sufletul acelor persoane care mi-a fost alaturi in multe momente mai putin frumoase, care au avut rabdare sa ma asculte, care au invatat sa ma cunoasca cand sunt trista sau fericita doar dintr-un simplu gest si mai ales pentru care reprezint ceva. Le multumesc in primul rand pentru ca fara ele numai aveam in ce sa-mi gasesc puterea de a merge mai departe. Candva, o Prietena foarte buna mi-a trimis o scrisoare pe care a denumit-o declaratie de prietenie si imi multumea ca am aparut in viata ei deoarece am fost ca un inger pazitor... de cand am aparut eu viata ei e mai frumoasa si mai fericita. As vrea sa fac si eu asta... dar ar trebuie sa aleg o singura persoana.. si cu mine Dumnezeu a fost generos mi-a trimis o groaza de oameni minunati sa-mi fie alaturi.

Am invatat un lucru in ultimul timp, ca prietenia nu tine in momentele petrecute impreuna cu o persoana, ci in momentele in care acea persoana te-a sprijinit, te-a ajutat, te-a ascultat. Am invatat cat de important este ca cineva sa te asculte, sa poate sa-si gasesca timpul necesar sa-ti asculte problemele, chiar daca acestea pentru el/ea nu sunt importante.

Bravo Patratel

2008-09-05T05:05:00.000-07:00

Azi o prietena foarte buna tocmai si-a lansat site-ul . Este functional si ne prezinta picturile ei. O asteptam cu cat mai multe noutati:P

Soory boss

2008-09-03T05:12:00.000-07:00

Looking back

2008-08-28T13:13:00.000-07:00

Incerc sa fac o retrospectiva a lucrurilor pe care mi le-am propus sa le fac anul asta, la ce am visat sa mi se intample si la ce trebuia sa realizez eu. Stiu ca inca mai sunt multe lucruri de rezolvat, sunt inca multe pentru care mai trebuie sa lupt, pe care trebuie sa mi le doresc foarte mult ca sa se poate intampla. Oricum in ultimul timp am inceput sa rezlizez diverse lucruri si sa nu mai sufar atat pentru mici chestii care vin si trec. Simt ca sunt lucruri care s-au schimbat, insa sunt lucruri care nu vreau sa le schimb. Vreau sa fiu mereu fata vesela, care rade muult, mult prea mult uneori=)), si vreau sa-mi pastrez mereu puterea de a crede in oameni.

Stiu insa ca sunt o parte de lucruri bifate pe lista. Ca am reusit sa bifez cele mai importante 2 lucruri de pe ea. Ca desi a inceput destul de urat anul asta pana acum pot sa-l consider unul dintre anii in care am realizat foarte multe chestii. Am descoperit ca am langa mine anumite persoane orice s-ar intampla, asa ca nu are sens sa sufar pentru acei oameni care trec prin viata mea, dar care hotarasc intr-un anumit moment ca drmurile noastre o iau in directii diferite. Oricum le multumesc acelor persoane care sunt inca langa mine, asa cum sunt, care ma suporta chiar daca sunt un om cu defecte si care se bucura nespus de muult pentru lucrurile frumoase care mi se intampla. Vai stiti voi care sunteti aceia si stiti ca va iubesc muult.

in rest mai sunt multe lucruri inca pe lista de To do... Vor mai fi multe lucruri in curand de povestit, deoarece am in plan cateva lucruri foarte frumoase... insa am invatat un lucru in ultimul timp. Trebuie sa inveti sa te bucuri de viata acum, fara sa analizezi atat lucrurie bune/rele care pot decurge din ceea ce te face acum sa te siumti extraordinar. Mai tarziu vei vedea ce iti rezerva viata. Fiecare lucru care ni se intampla este cu un rost, si niciodata nu stim ce va urma, poate acele lucru care azi ni se par imposibile maine ni se vor parea firesti...

Poze din we

2008-08-13T08:03:00.000-07:00

Answers

2008-08-13T07:34:00.000-07:00

Mereu am avut probleme cu a regreta ceva ce ai facut versus a regreta ceva ce nu ai facut... dupa 2 saptmani in care am tot reflectat pe aceasta tema am ajuns la o concluzie... mai bine optezi pentru prima varianta. Sunt sanse mai mari sa nu regreti nimic, si asa cum vorbeam cu o prietena buna pana la urma toate lucrurile in viata se intampla pentru ca trebuie sa se intample. Si de multe ori nu poti stii ce intorsatura pot lua lucrurile. Macar ramai cu multumirea sufleteasca ca ai incercat sa faci ceva.

Sincer fiecare isi ia propriile decizii dar eu sunt hotarata sa nu mai dau inapoi, sa nu ma mai intreb niciodata ce ar fi fost daca... Asta este si daca fac lucruri care nu sunt 100% in regula, si daca mi-o iau si pe urma regret asta este. Oricum totul tine de atitudine, si de cum vrei sa treci tu ca om peste anumite lucruri care te-au marcat. Dar este foarte greu sa inchizi un capitol din care te-ai retras fara sa incerci.... macar incerci te dai cu capul de pereti si daca e gresit mergi mai departe (eventual inveti ceva) dar poti inchide un capitol din viata ta.

Reflectii

2008-07-30T02:07:00.000-07:00

"Tot ce e mediocru in viata mea se datoreaza prejudecatii ca e mai bine sa fii intelept in orice imprejurare. In fond, ce ne recomanda intelepciunea? Sa fim atenti, evitand riscurile, imprudentele si excesele. Sa facem totul cu masura. Si tocmai aceasta masura o gasesc la originea tuturor regretelor mele, a pasiunilor ratate, a nebuniilor netraite. N-am avut inteligenta sau norocul de a pricepe la timp (daca nu pe vremea cand visam sa aflu totul despre cei sapte intelepti ai Greciei antice, cel putin mai tarziu) ca adevarata masura a vietii unui om nu se poate obtine decat prin lipsa de masura, dorind fara masura, indraznind fara masura, iubind fara masura

Nu stiu daca aveam calitatile necesare pentru a pune in practica ideea mea (de la batranete) ca nebuniile sunt mai recomandabile intr-o viata (atat de scurta!) decat o intelepciune searbada si cuminte. Am unele indoieli in privinta asta. Dar mi-ar fi placut sa stiu mai demult ca intelepciunea e o virtute batranicioasa. " (Octavian Paler)

Back to reality

2008-07-27T12:23:00.000-07:00

Dupa o zi de stat in pat in compania Elle-ului si Martie Claire si ascultand ultimul album al lui Katie Melua... (moor dupa fata asta) maine o luam de la capat.. o Noua saptamana, insa pe asta o incepem cu bateriile incarcate. Si ne pregatim sa plecam... la mare/la munte.... pana joi probabil vom sti sigur=)) tipic pentru noi... sper doar sa se gaseasca fete dorice de plecat din Bucuresti anyone?

Regrete

2008-07-27T05:04:00.000-07:00

Daca tot am fost sigurica we asta, mi-am propus sa nu stau foarte mult pe acasa, asa ca ieri a fost ziua de vizitat prietene (prieteni) si stat la povesti interminabile. Si ca de obicei cand 2 fete incep sa povesteasca se ajunge inevitabil la discutii despre barbati... Nu pentru ca ar fi ei cei mai importanti din viata nostra, dar sunt un element care ne condimenteaza viata... pe langa atatea altele. Problema este ca noi, sunt extrem de greu de multumit.. si nici odata nu putem sa fim multumite cu ce avem... (eu inca mai sper ca voi ajunge sa-l cunosc pe acel Prince Charming langa care sa nu imi mai doresc nimic alceva=)))...) insa mereu ne dorim alceva de la omul de langa noi... fie ca este prietenul nostru de ani de zile, fie ca este o noua cucerire... mai devreme sau mai tarziu... vrem alceva... Am o singura nelamurire... o intrebare la care mereu cred ca am gasit raspunsul.. si care se dovedeste mereu ca nu e asa... Ce e de preferat cand esti intr-o situatie limita, in care se paote intalmpla ceva ce iti va schimba mediul in care evoluezi... sa regreti ceva ce ai facut si te-a facut fericit pe moment si apoi ai avut de suferit mult din cauza lui, sau sa regreti ca nu ai facut alcel lucru si sa stai mereu cu intrebarea ce ar fi fost daca... E greu de inclinat balanta intr-o parte sau in alta... e greu sa spui asta este ma arunc cu capul inainte fie ce o fi.. Este adevarat ca cine nu risca nu castiga... dar uneori ai sentimentul ca un castig pe un plan poate insemna o pierdere enorma pe alt plan. Este groaznic si te marcheaza pe viata o situatie in care ai decis sa nu faci ceva... va exista toata viata intrebarea ce ar fi fost daca.... eu recunosc am trecut printr-o faza de acest fel... si din cand in cand nu neg ca imi pun intrebarea daca viata mea ar fi fost altfel daca as fi luptat mai mult pentru anumite lucruri si daca nu as fi analizat atat.... E bine uneori sa ne lasam purtati de val, sa ne uitam capul si ratiunea si sa ne comportam dupa cum ne dicteaza inima... sa o lasam si pe ea uneori sa traiasca.. Dar suntem oameni si avem o constiinta, si mai ales cand simtim ca in momentul in care momentul nostru de ratacire aduce suferinta in vietile apropiatilor nostri... parca e ceva in tine care uita de inima... cel putin eu asa sunt... Daca o sa gasesc vreodata raspunsul corect la aceasta intrebare o sa fiu cu adevarat fericita... momentan invat sa ma bucur de micile lucruri din viata si sa fiu fericita ca am aceste mici momente de fericire.. pana la urma viata este frumoasa pentru ca vrem noi sa fie frumoasa... pentru ca ne agatam de ea si nu ne impiedicam de mici amanunte care ne pot intrista. Asa am invatat de mica sa rad, sa fiu vesela, sa ma bucur de orice mic amanunt si sa profit de orice ocazie pentru a fi fericita pentru ca " o zi in care nu ai zambit, este o zi pierduta" si am incercat sa pierd cat mai putine zile.

Ghost Town

2008-07-24T01:30:00.001-07:00

Sorry ca este trista... dar mie imi da atata energie fata asta cand canta....

Life

2008-07-22T13:07:00.000-07:00

M-am intors si de la mare, si in loc de un bronz superb cum imi doream sa aduc cu mine nu am adus decat o piele arsa care m-a chinuit cateva zile.... Am avut o perioada in care nu am vrut sa scriu. Am simtit ca daca as scrie as spune numai prostii. Am trecut intr-o singura saptmana prin atatea stari incat nu as fi putut sa ma concentrez asupra unui lucru si sa-l impartasesc cu restul lumii.
Insa indiferent ce se va intampla in viata mea, nu voi inceta sa vad partea plina a lucrurilor. Pentru ca m-am convins o data in plus ca viata este una singura... si ca nu are sens sa te incurci in lucruri marunte. Am facut lucruri pe care nu am putut nici mie sa mi le explic de ce le fac, dar sincer nici nu vreau sa aflu. Simplu fapt ca am mai adunat cateva amintiri frumoase in albumul vietii mele este de ajuns pentru mine. Oricum ma pot considera un om norocos. De-a lungul vietii am intalnit foarte multi oameni superbi, pe care incerc sa-i tin langa mine. Cand vezi ca exista oameni care iti trimit SMS cu: "Sorry am uitat sa-ti zic pa, pupu"... sau oameni care stiu sa zica multumesc... (stiu nu trebuie sa ma mire, dar ma bucura) imi da putere sa zambesc, sa rad si sa ma bucur de viata chiar daca nu toate lucrurile sunt 100% roz. Dar asta este viata, si noi suntem singuri care ne-o facem mai frumoasa sau mai putin frumoasa... trebuie sa invatam doar sa ne bucuram de niste mici placeri, si sa ne dea energie.. un flirt nevinovat pe mess, o poza primita la prima ora cu un tip superb, o discutie placuta dimineata la cafea, o plimbare prin parc(singur cu muzica, sau cu o persoana draga) sunt atatea chestii maruntre care ne pot da energie sa mergem mai departe si sa nu dam importanta doar lucrurilor urate din viata noastra. Stiu ca am momente in care eman tristete in osturile mele, stiu ca pana si eu am momente in care simt ca nu se mai poate, dar vreau sa fie din ce in ce mai putine si vreau sa-i fac pe cat mai multi sa inteleaga ca maine nu vom mai apuca nici macar sa mai regretam ce nu am apucat sa facem.... Multumesc tuturor persoanelor care indiferent cat de stressy sunt uneori ma suporta si le sunt draga...

Love

2008-07-22T02:28:00.000-07:00

Vorbeam acum ceva timp cu o prietena, legat de cat de dor ne estede primele semnne ale dragostei.. de momentele alea in care iti esta rau fizic, in care iti simti stomacul in gat cand il vezi, de tona de adrenalina care apare la un zambet tamp din partea lui sau a ta... de dorinta de a lua persoana respectiva si sa o mangai ca pe un obiect drag tie... de conversatiile alea din care nu intelegi nimic, nici macar cum naiba reusesti sa raspunzi si sa le mentii, dar merita orice doar sa il ai aproape pe el sau pe ea. Recunosc mi-e dor sa-mi mai pierd capul intr-o relatie.. sa port o discutie si in capul meu sa fie doar... Doamne cand naiba ma saruta... Mi-e dor sa numar orele minutele secundele pana apare EL... da sa stiu ca apare... Pe de alta parte fecioara rationala din mine.. nu se indragosteste asa usor... si cand simte ca nu e de ea ii trece... pana se hotaraste Fat FRumos sa apara... mai radem si noi putin de situatiile care apar...

Mare

2008-07-18T20:35:00.001-07:00

In sfarsit am ajuns la mare! Dupa un drum de 4 ore cu BUBU, am reusit sa ajungem in sfarsit aici! Asa ca ne asteapta 2 zile de distractie, incepute cu succes aseara! Mai povestim de pe plaja... Sau incercam sa!

Girls Week-end

2008-07-04T13:49:00.000-07:00

Dupa ce saptamana trecuta am fost la munte eu si 4 baieti am vrut sa ma revansez saptamana asta, si mi-am programat doar chestii d fete, si cu fete.
Vineri seara ne-a invitat o foarte veche si foarte buna prietena a mea. Adunarea aceea d 5 fete, nebune, gata sa rada d orice parea desprinsa din "Sex and the city". Pacat ca eram si eu si o ala prietena foarte obosita, si pe la 11 si ceva am plecat. Pe drum, am nimerit un taximetrist amator, care facea asta de doar o saptamana, si care era pierdut pe stradutele din drumul taberei, noaptea. Drumurile incalcite l-au facut sa se intrebe daca "cei care au construit strazile or fi avut tot atatea restante" ca si el. Asa am aflat ca era student la poli, si ca facea pe taximetristul in vacanta sa mai scoata niste bani. A doua zi aveam stabilit sa raman sa dorm la o prietena. Am mai chemat 2 prietene bune din liceu, si am rememorat vechile vremuri incercand tot felul d coctailuri facute d Ily(d la foarte simple - uischi cola, la mojito, si o creatie proprie melon- Ily. Din pacate nu am gasit menta, insa ne povestea ily cum l-a batut ea toata ziua la cap p bunicul ei ca vrea menta si acesta intr-un final i-a adus un saprosan:))
Intr-un final a fost chiar dragut. Acum trebuie sa ma hotarasc ce planuri fac pentru week-end-ul urmator...n mai gandim:) (

Back in town

2008-06-29T11:47:00.000-07:00

Dupa un w/e la munte, la racoare m-am intors in Bucuresti... un pic obosita, dar a meritat. Am uracat pe munte, am fost la gratar, m-am parlit pe spate, am jucat fotbal... A fost chiar dragut. M-am intors cu glezna umflata si un pic de febra musculara, dar sper sa mai iesim... poate gasim toti si o fata 2 care sa vina cu noi=)))) Ii mai uram La multi ani! sarbatoritului... si il asteptam pe urmatorul ... tot la Azuga? Tot in formatia asta?:)))))

Cannes Lion - Premii la Categoria Outdoor

2008-06-22T13:09:00.000-07:00

Ce mi-a atras mie in mod special Atentia:

Grand Prix:

Gold:

Silver:

Pentru mai multe detalii puteti intra pe site-ul oficial al evenimentului

Sex and the City

2008-06-19T02:31:00.000-07:00

Aseara am fost cu fetele la film, era cazul sa ajung si eu sa vad acest film nu. E deja un must al sezonului, cu tot alergatul meu pana acasa, sa-mi iau un telefon sa pot comunica (e destept noul meu telefonul dar bateria ma tine mai mult de 2 zile doar daca nu-l folosesc decat la vorbit si nu in stilul meu:P ) am reusit sa ajung destul de devreme la film. Initial, cand am ajuns erau 10-15 persoane la film, dar faptul ca aveam locurile 5,6,7 si 8 din ultimul rand... ne dadea de gandit ca urmeaza sa se umple sala. Incet incet incepe sa curga cu lume.... pardon ma exprim gresit, cu domnisoare, cu fustite cat sa le acopere funduletul, cu tocuri, cu maieute cat mai mici, cu rochite de petrecere, tocuri cat mai inalte (era una saraca careia ii tremurau genunchi si gleznele la fiecare treapta, dar de Moda asta...) Am observat tot aseara ca gentuta plic e un must la film, sau poate la acest film.... verific si va spun:P. Oricum filmul a fost foarte dragut, un pic cam siropos pentru dispozitia mea din momentul asta... Dar imi mentin parerea, ca iti da energie si chef de viata.... Sincer diseara, daca nu ajung foarte tarziu mi l-as trage si eu pentru momentele nostalgige. Oricum una peste alta a meritat efortul sa merg la filmul de 10 si sa ma culc la 2 noaptea:) il recomand tuturor fetelelor care au nevoie de putina energie pozitiva:)

Ceva foarte pretios

2008-06-14T08:22:00.001-07:00

In ultimul timp am tot avut diverse conversatii pe tema prieteniei. Prietenia e relatie intre oameni foarte importanta pentru acestia. Intradevar sunt o persoana foarte ciudata si am anumite parti pe care nu le cunoste nimeni, pentru ca este foarte greu sa ajungi sa le cunosti dar si cel mai important lucru este ca trebuie sa vrei.

Dupa mine prieteni sunt acel persoane alaturi de care esti in momentele grele, pentru care te bucuri ca li s-a intamplat ceva frumos. prieteni sunt aceea care sunt alaturi de tine, care se risca sa iti dea un sfat chiar daca o sa te supere, care se cearta cu tine ca sa iti arate ca nu procedezi bine. Eu vad in prietenie o sustinere reciproca, ceva ce intradevar gasesti foarte greu. Nu cer de la nimeni sa faca ce fac eu, nu cer sa-si lase "familia si copii" ca sa imi fie alaturi. Eu o sa dau tot ce pot, o sa ma implic 100% in orice in continuare, insa ca sa pot include pe cineva in categoria de prieteni am nevoie de 2 lucruri vitale: sa ma cunoasca foarte bine (si asta inseamna sa stie care sunt lucrurile care ma dor si care sunt cele care doar ma supara) si sa imi fie alaturi cand am nevoie de un sfat de un sprijin moral, sau pur si simplu de cineva care sa ma asculte.

Restul oamenilor cu care nu stabilesti o astfel de relatie, sunt pur si simplu oameni cu care iti petreci timpul, pot fi declarati si ei prieteni, da o alta categorie de prieteni, ceva mai indepartata. Nu neg ca si ei sunt foarte importanti in viata unui om, ca este important sa socializezi si sa fie inconjurat de cat mai multe persoane, dar parca ti mult mai mult la oameni din prima categorie. Eu fiind o fiinta dependenta de societate, de oameni din jurul meu, imi doresc sa am in jurul meu cat mai multi prieteni indiferent de categoria din care fac parte, caci din ei imi iau energia pentru a merge mai departe, pentru a tine capul sus, pentru a rade si a fi "fericita".

Oricum sunt oameni care prin gesturi foarte mici te fac fericit, printr-un simplu telefon, dat atunci cand ai nevoie enorm de el, sau un simpu gest, iti pot arata ca fac parte din prima categorie.

Spre bucuria mea, eu sunt un caz fericit care are cateva persoane care fac parte din prima categorie, ceea ce pentru mine e un lucru extrem de important, poate singurul care ma ajuta sa merg mai departe. Si l;e multumesc tutoror persoanelor care fac parte din una sau cealalta categorie. Orice ati fi pentru mine sunteti importanti.

Mama ei de tehnologie

2008-06-13T00:59:00.000-07:00

M-am hotarat acum 2 zile sa-mi activez si internetul pe mobil. Lasand la o parte ca in 2 zile mi-a crescut facutura la mobil cu 3 euro... (va trebui sa ma interesez la Vodafone sa-mi activez o extraoptiune ca altfel imi dau salariul pe factura de la telefon:), ca nu ma pot abtine sa nu mai bag un ochi pe mess) Aseara daca tot am fost plecata, mi-am lasat mess-ul deschis pe mobil... Comentariu de la mama dimineata... "Aseara ai lasat calculatoru deschis acasa? Nu, mama de ce? Ca imi scria ca esti plecata si ca poti fi contactata doar pe mobil"(Aveam statusul implicit, cand te conectezi de pe telefon cu iconita cu telefonul si I'm Mobile)....mi-a placut de ea ca este perspicace, macar atat:P

O idee draguta

2008-06-12T16:09:00.000-07:00

O idee care atrage atentia si poate fi usor de implementat, la cate suporturi avem si noi in copaci:)

O idee super simpla dar de efect

Nostalgie

2008-06-10T13:09:00.000-07:00

Sunt momente care imi lipsesc, sunt etape din viata care au trecut si in locul lor au venit altele care sunt frumoase si ele, dar nu pot sa nu privesc in trecut si sa nu inteleg muulte lucruri. Nu poate sa nu-mi fie dor de atatea momente frumoase, impreuna cu oameni care la momentul respectiv mi-au fost prieteni foarte buni. Din toate aceste momente nu mi-au ramas decat pozele, poze care imi vor aminti mereu de aceste momente. Voi regreta mereu ca sunt oameni, la care am tinut enorm, si care dintr-un motiv sau altul au decis ca nu mai este loc si pentru mine in viata lor. Am momente in care ma apuca nostalgia, si in care mi-as dori sa pot retrai o parte din acele momente, insa imi revin repede si imi amintesc ca viata este facuta din mici farame de fericire, si ca nu trebuie sa traiesc din trecut, regretand ce nu mai am, ci ca trebuie sa lupt pentru noi "farame" de fericire. Asa ca.... tinem capul sus si ne bucuram de ceea ce putem avea acum, aici cu cei care sunt mai mult sau mai putin langa mine.

Home Alone

2008-06-10T10:58:00.000-07:00

De vre-o doua saptamani, mama s-a mutat la bunici deoarece acestia au probleme destul de mari de sanatate si nu trebuie lasati singuri. M-as fi mutat eu, dar la ora la care ajung eu acasa, nu prea e mare diferenta... Asa ca iata-ma singurica. Cum mama sambata si-a luxat si mana, nu a mai trecut deloc pe acasica...Asa ca a trebuit sa invat sa ma descurc si singura. Mari probleme nu prea am intampinat ca mizerie in casa nu prea am cand sa fac, de mancat oricum nu prea mananc acasa (am cam putin timp la dispozitie in care sa bag si la spalat). Problema este ca m-am plictisit de calculator si televizor... si iata cum ajung din nou sa-i dau dreptate cuiva... chiar nu e dragut sa stai singur, singurel;)) e foarte important sa mai fie cineva cu tine chiar daca acea persoana te sacaie, te bate la cap. pe de alta parte faptul ca totul depinde numai de mine, si ca ma descurc, si ca nu e balamuc in casa, ma face sa ma simt ok! Pentru ca nu prea am fost pusa in situatia de a ma descurca in totalitate singura, niciodata nu mi-am pus problema ce m-as face daca as fi nevoita sa me descurc singura. Dar acum cred ca m-as descurca, si chiar foarte bine. ( sorry mama)

Advertising inovativ

2008-06-09T12:17:00.000-07:00

Promovarea diverselor branduri incepe sa iasa din tipare, deja nu mai exista limite pentru asta, iar cerul incepe sa-si faca loc in ideile creativilor. Astfel deasupra Madridului un grup de parasutisti, au avut la dispozitie 1 minut si 30 de secunde pentru a scrie HONDA, inainte de a-si lansa parasuta.

Hai Romania!

2008-06-09T07:28:00.000-07:00

Diseara mergem sa vedem meciul cu colegi de servici, intr-o terasa! Sper sa avem parte de un rezultat favorabil!

Cupa Agentiilor la Footbal

2008-06-08T11:33:00.000-07:00

Ieri si astazi mi-am petrecut marea majoritate a timpului la Terenurile de fotbal din Crangasi unde a avut loc Cupa Agentiilor la Fotbal.

Nu se putea sa nu mergem sa sustinem Campioana de anul trecut... Din pacate anul asta am ajuns doar pana la locul 4.... dar recuperam noi la anu'..:) Oricum cei mai frumosi baieti de acolo au fost ai nostri... si nu doar pentru ca au avut cele mai frumoase echipamente.. si au aratat ca o adevarata echipa...

Dar din pacate oboseala, si accidentarile si-au spus cuvantul.... oricum noi stim ca au dat tot ce au avut mai bun in ei. Si trebuie sa le multumim ca am ajuns pana acolo si ne-au dat ocazia sa stam pana la sfarsit si nu a trebuit sa plecam inainte de a se termina totul.

Si sa nu uitam cel mai important mebru al echipei:)

No Comment!

2008-06-06T01:22:00.000-07:00

Din ciclul ... ce statusuri isi mai pun oameni pe mess

No Comment!

Inapoi la lectura

2008-06-04T13:49:00.000-07:00

De vre-o 2 saptmani, mai precis de cand am terminiat cartea MIhaelei Radulescu "Despre lucruri simple", nu mai aveam chef de citit. Orice carte inepeam nu reusea sa ma prinda si o abandonam repede... Azi, am fost in Diverta sa-mi cumpar Campaign-ul, si mi-au dat si revista lor. Si o rasfoiam in cautarea unui articol (scris de persoane cunoscute:P, "prieteni stiu..") si vad un articol despre P.S. I love you...au reeditat cartea, ca de urmeaza sa vina si filmul la noi in Romania (abia in iulie, desi in state a avut premiera undeva in ianuarie...) si mi-am amintit ca mi-am cumparat acum 2-3 luni o alta carte de aceeasi autoare. Si cum stiu ca imi place foarte mult stilul ei incep sa o caut prin biblioteca... O gasesc... Cartea se numeste Suflete pereche... si m-a prins inca de la prima pagina...mai ales ca are o groaza de pasaje cu care ma identific si care ma fac sa visez la anii care au trecut.... Ma bag in pat cu suportul de curs(pentru ultimul examen.... la care ar tb sa invat) si cu aceasta carte.... sa vedem cine castiga... si la ce ora ma culc... (sa iau si red bull-ul cu mine?:)

Asa ca mi-a revenit pofta de lectura.... yupeee

Prima restanta

2008-06-04T03:19:00.000-07:00

Ca tot au ras colegi de facultate de mine toata facultatea ca e foarte urat din partea mea ca nu am avut restante. Iata ca am reusit sa o fac pe prima din viata mea. Am intrat si eu in sfarsit in randul oamenilor normali... din pacate e o restanta facuta pe nedrept, ca nu a avut chef doamna profesoara sa citeasca proiectele si nici nu a stat la ultimul curs/seminar sa i le sustinem. Unul din proiectele nepunctate este unul pe care aceeasi profesoara mi-a dat 10 acum 2 ani. Din pacate nu cred ca se va rezolva nimic, asa suntem noi... dar asta este... Ne mandrim cu prima restanta tot e bine!:)

Colega noua:)

2008-05-30T07:31:00.000-07:00

Azi am avut o colega noua.... o oita pe desktop... care a mancat flori..s-a pupacit cu o oita neagra... a facut acrobatii.... Dragut nu? (Si, nu, nu am innebunit, astept doar we...)

Back in town

2008-05-26T13:19:00.000-07:00

Dupa un week-end petrecut mai mult in natura, intr-o liniste de care mai avem nevoie din cand in cand am revenit in Bucuresti-ul asta atat de agitat(sau dupa cum spun uni... foarte putin agittat in comparatie cu alceva:P dar o las pe junkymouse sa va povesteasca despre asta:P ), dar nu si la work.. maine reluam toate activitatile....

Feeling good!

2008-05-23T14:13:00.000-07:00

Fara Cuvinte....

2008-05-23T13:22:00.000-07:00

Pentru ca mi s-a intamplat, din nou sa raman fara cuvinte, in fata unor fapte atat de frumoase. Pentru ca mereu bunatatea Oamenilor ma impresioneaza.

Astazi Cineva imi povestea ca abia asteapta sa ajunga la Mobexpert sa cumpere saltele... nimic iesit din comun. In fond mai toata lumea este incantata cand achizitioneaza lucruri. Insa clipa in care am ramas fara cuvinte a fost cand ne-a povestit cum a avut-o internata pe cea mica, si a fost nevoita sa stea pe o saltea pe care nu ar trebui sa stea nici un copil, si mai ales cei bolnavi. Si cum s-a hotarat sa cumpere 2 saltele mici, si una mai mare, si cum a cautat prin tot orasul saltele, dar cele pentru copii, dimensiunea de care avea nevoie se gasesc greu, cum i-au promis cei de la Mobexpert ca le fac la comanda... si daca tot ia saltele poate ia si niste cearceafuri si o draperie... eu deja eram uimita de ceea ce auzeam.... mereu ma face fericita sa vad ca Oameni cu "O" mare nu au disparut inca fara urma. Si consider ca ar trebui sa le urmam toti exemplul, fiecare cu ce putem. Pentru mine este un exemplu ca se mai poate, ca viata este frumoasa si ca am dreptate cand gadesc optimist viata. (Chiar daca uneori ma intristeaza lucrurile urate de care ma lovest) Aceste momente sunt momentele roz din viata mea, pe care vreau sa le memorez si sa mi le amintesc in momentele mai putin roz. Pentru voi cei care nu sunteti atat de optimisti.... poate fi doar unul din lucrurile frumoase pe care le cititi sau le auziti printe atatea altele mai putin frumoase. Putem insa fiecare dintre noi sa le facem din ce in ce mai mari pe cele frumoase, si sa incercam sa le acoperim pe celelalte si astfel vom fi noi insine mai fericiti. Si vom avea mereu de ce sa le multumim acestor oameni ca ne insufla optimism.

Outdoor inovativ

2008-05-22T04:21:00.001-07:00

No Comment!

Fapte bune

2008-05-22T01:38:00.000-07:00

Daca tot junkymouse ne insufla buna dispozitie cu faptele bune de care se loveste zi de zi... (si care ne cam lipsec in ultimul timp:P) semn ca inca se mai poate... Azi mi s-a intmplat si mie. Ma opresc dimineata la fructe... dezamagita ca nu au capsuni... ma hotarasc sa-mi iau 2 mere, pana revin sa-mi iau si capsuni.... si scot o hartie de 50 Ron... din pacate fin o ora atat de matinala.. 9.20 dimineata.... Tanti de la fructe nu avea sa-mi dea rest... resemnata... imi iau inapoi hartia si las merele... Dar ea mi le intinde, si imi spune.... ne socotim la pranz cand vii sa iei capsunile... Si uite asa m-am ales eu cu 2 mere cumparate pe datorie pana la pranz cand m-am intors sa-mi iau capsunile, si sa-mi platesc datoria! De asemenea cu ziua parca a fost mai frumoasa inceputa cu o asa bunadispozitie insuflata de la prima ora:)

Din ciclul... Lucia telefonul...

2008-05-20T07:35:00.000-07:00

Astazi un coleg da mail cum ca a gasit un telefon model neidentificat.... prima reactie a mea... "unde imi este telefonul?" . Il vad pe birou... imi continui treaba.... in acelasi moment se intoarce o colega.... "Lucia unde ti-e telefonul?" :)))). Culmea este ca era al colegei mele de birou (acelasi model de telefon).... s-o transmite de la mine? sau o fi modelul telefonului de vina..... o enigma ce va ramane neelucidata? sau da:)))

Bad impression

2008-05-19T13:28:00.000-07:00

Astazi vrand sa-le povestesc unor colege ce noroc am avut eu in week-end, cand am amers la Sephora in Plazza sa-mi cumpar anticearcanul de care m-am indragostit... si cum vanzatoarea a uitat sa mi-l puna tocmai pe ala in plasuta... si cum a fost atat de draguta sa mi-l dea inapoi, cand m-am intors dupa 3 ore dupa el.. fara sa imi ceara macar bonul fiscal....(uimitor dar se mai intampla astfel de lucruri)... o colega ma intereaba.... "ia zi unde ti-ai mai uitat telefonul:)"....

Nice

2008-05-19T02:35:00.000-07:00

http://

A venit varaa

2008-05-18T13:13:00.000-07:00

Desi am dus atat de mult dorul vremii frumoase si calde ca in fiecare an de ceva timp, a venit vara brusc. Nici nu am apucat sa ne acomodam cu primavara si sa trecem incet incet la calduri mari... ca au si venit. Senzatia care am avut-o azi cand am iesit din casa de la o temperatura acepatabila la cele 30 de afara... a fost exact ca in toiul veri... dar nu puteam, sa nu profit de o asa vreme si sa nu ies la o plimbare prin Bucurestiul asta mult prea incins de la atata caldura. Mai ales ca ieri nu am avut cum sa ajung la noaptea muzeelor. Am vrut sa fac si mai multe poze, dar am fost ocupata sa vorbesc la telefon:P... Am reusit sa surprind doar niste fragi in Cismigiu...

Capul sus

2008-05-18T03:54:00.000-07:00

Nu mai vreau sa scriu lucruri triste pe blog. Deja mi s-a spus (intradevar cu intentii extrem de bune) ca are o nota trista. Dar din pacate sunt momente in viata in care realizezi anumite lucruri care te dor. Si chiar daca razi in hohote, chiar daca in ochi celorlalti pari indiferent si nepasator te dor atat de mult anumite cuvinte spuse total aiurea. Si dor, mai ales daca sunt spuse de prieteni. De acei prieteni pentru care ai fi fost in stare sa faci orice. Din fericire nu ma mai afecteaza aceste lucruri, si acum scriu aceste randuri cu o totala detasare, insa sunt contrariata ca se intampla aceste lucruri. Ca oameni se pot schimba atat de mult, ca uita atat de repede, si ca sunt dispusi sa renunte la prieteni atat de usor. Da recunosc, si eu gresesc fata de multi prieteni, da incerc pe cat posibil sa nu-i ranesc, foarte tare mai ales pe aia putini care imi sunt super apropiati.

Cu capul in nori.

2008-05-16T05:49:00.000-07:00

Azi e o zi in care nu am chef de nimic. Poate pentru ca a fost o zi inceputa frumos.. cu muzica draguta la Ipod, cu povesti frumoase de la Mihaela Radulescu... sau poate din alte motive... dar am o stare generala de bine, care imi da multa energie.... Ramane de vazut cum se va consuma:)